Mãnãstirea Stavnic este un schit de càlugãri din localitatea Schitu Stavnic comuna Voinești (județul Iași) aflat la o distanțã de 22 de kilometri sud-vest de municipiul Iași .
Schitul dateazã din anul 1727 fiind abandonat dupã cel de-al doilea rãzboi mondial când a fost bombardat .
În anul 1993 schitul a fost reînființat .
Ansamblul mãnãstirii Stavnic a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015 având codul de clasificare IS-II-a-B-04243 și fiind alcãtuit din urmãtoarele 3 obiective :
-Biserica "Vovidenia"-datând din jurul anului 1727 și având codul IS-II-m-B-04243.01.
-Clãdirile anexe-datând din secolul al XVIII-lea și având codul IS-II-m-B-04243.02.
-Zidul de incintã-datând din secolul al XVII-lea și având codul IS-II-m-B-04243.03.
Deși în aceste locuri a existat o viațã monahalã încã din vremea domniei lui Petru Rareș (1527-1538;1541-1546) schitul este cunoscut abia de la începutul secolului al XVIII-lea (pe la 1727) când a fost întemeiat de cãtre medelnicerul Constantin Cocoranul care ulterior s-a cãlugãrit aici luându-și numele de Calistru.
Inițial era așezat în mijlocul pãdurilor din sudul Iașilor având hramul Vovidenia (intrarea în Bisericã a maicii Domnului).
În anul 1766 conform unui document consemnat de istoricul Nicolae Iorga urmașii ctitorului Hagi Dumitru fiul Serafinei Zoița fiica ei și Toader Nacu au închinat schitul Stavnic Mãnãstirii Sfântul Spiridon din Iași .
În jurul anului 1772 dupã informațiile furnizate de același istoric Mãnãstirea Sfântul Spiridon aloca anual cãlugãrilor de la schit sume de bani necesare pentru întreținere.
În jurul schitului s-a înființat un sat cu același nume.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu