Matei Alexandrescu este un poet si prozator care ne face mandri din punct de vedere cultural national si lingvistic .
Este un poet si prozator care ne face mandri din punct de vedere cultural national si lingvistic fara a traduce cartile .
Este un poet si prozator care ne face mandri din punct de vedere cultural national si lingvistic fara a-si face aparitia cu lucruri minore.
Este un poet si prozator care ne face sa ne privim tara cu mandrie fiind un adevarat OM DE CULTURA si nu unul fals .
Carti care l-au facut cunoscut :-Intre cartile care l-au facut cunoscut se numara si "In insula unde-nfloreau coralii " sau "Jocul cuvintelor " sau "Vamile vazduhului " sau "Catarg " ne fac mandri de tara noastra .
Din pacate nu am vazut in nicio librarie din oras o biografie despre el viata si opera lui desi ar merita una .
Este un poet si prozator care ne face sa spunem cu adevarat bucurosi :"sunt roman !" si fara teama unor controverse ori conflicte aparute pe aceasta tema sau pe altele .
Si nu are nici strada desi ar merita una !
Si nu are nici statuie desi ar merita una ca tinerii sa il aiba in minte si vizual nu doar nominal nu e destul !
Inca un motiv de mandrie pentru noi !
duminică, 30 aprilie 2017
sâmbătă, 29 aprilie 2017
Radu Gyr-un alt poet si eseist important al tarii noastre
Radu Gyr este un poet si eseist care ne face mandri din punct de vedere cultural national si lingvistic .
Este un poet si eseist care ne face mandri din punct de vedere cultural national si lingvistic fara a traduce cartile .
Este un poet si eseist care ne face mandri din punct de vedere cultural national si lingvistic fara a-si face aparitia cu lucruri minore .
Este un poet si eseist care ne face sa ne privim tara cu mandrie fiind un adevarat OM DE CULTURA si nu unul fals .
Carti care l-au facut cunoscut :-Intre cartile care l-au facut cunoscut se numara si "Linisti de schituri " sau "Plange Stramba-Lemne " sau "Cerbul de lumina " sau "Poeme de razboi " ne fac mandri de tara noastra .
Din pacate nu am vazut in nicio librarie din oras o biografie despre el viata si opera lui desi ar merita una .
Este un poet si eseist care ne face sa spunem cu adevarat bucurosi :"sunt roman !" si fara teama unor controverse ori conflicte aparute pe aceasta tema sau pe altele .
In schimb o strada ii poarta numele felicitari !
Si are si o statuie felicitari !
Inca un motiv de mandrie pentru noi !
Este un poet si eseist care ne face mandri din punct de vedere cultural national si lingvistic fara a traduce cartile .
Este un poet si eseist care ne face mandri din punct de vedere cultural national si lingvistic fara a-si face aparitia cu lucruri minore .
Este un poet si eseist care ne face sa ne privim tara cu mandrie fiind un adevarat OM DE CULTURA si nu unul fals .
Carti care l-au facut cunoscut :-Intre cartile care l-au facut cunoscut se numara si "Linisti de schituri " sau "Plange Stramba-Lemne " sau "Cerbul de lumina " sau "Poeme de razboi " ne fac mandri de tara noastra .
Din pacate nu am vazut in nicio librarie din oras o biografie despre el viata si opera lui desi ar merita una .
Este un poet si eseist care ne face sa spunem cu adevarat bucurosi :"sunt roman !" si fara teama unor controverse ori conflicte aparute pe aceasta tema sau pe altele .
In schimb o strada ii poarta numele felicitari !
Si are si o statuie felicitari !
Inca un motiv de mandrie pentru noi !
vineri, 28 aprilie 2017
Alexandru Jebeleanu-un alt poet important al țãrii noastre
Alexandru Jebeleanu este un poet care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic.
Este un poet care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a traduce cãrțile.
Este un poet care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a- și face apariția cu lucruri minore.
Este un poet care ne face sã ne privim țara cu mândrie fiind un adevãrat OM DE CULTURÃ și nu unul fals.
Cãrți care l-au fãcut cunoscut :-Între cãrțile care l-au fãcut cunoscut se numãrã și "Poezia nouã bãnãțeanã" sau "Oglinzi sonore" sau "Certitudini" ne fac mândri de țara noastrã.
Din pãcate nu am vãzut în nicio librãrie din oraș o biografie despre el viața și opera lui deși ar merita una.
Este un poet care ne face sã spunem cu adevãrat bucuroși :"sunt român !" și fãrã teama unor controverse ori conflicte apãrute pe aceastã temã sau pe altele.
În schimb o stradã îi poartã numele felicitãri !
Și are și o statuie felicitãri !
Încã un motiv de mândrie pentru noi !
Este un poet care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a traduce cãrțile.
Este un poet care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a- și face apariția cu lucruri minore.
Este un poet care ne face sã ne privim țara cu mândrie fiind un adevãrat OM DE CULTURÃ și nu unul fals.
Cãrți care l-au fãcut cunoscut :-Între cãrțile care l-au fãcut cunoscut se numãrã și "Poezia nouã bãnãțeanã" sau "Oglinzi sonore" sau "Certitudini" ne fac mândri de țara noastrã.
Din pãcate nu am vãzut în nicio librãrie din oraș o biografie despre el viața și opera lui deși ar merita una.
Este un poet care ne face sã spunem cu adevãrat bucuroși :"sunt român !" și fãrã teama unor controverse ori conflicte apãrute pe aceastã temã sau pe altele.
În schimb o stradã îi poartã numele felicitãri !
Și are și o statuie felicitãri !
Încã un motiv de mândrie pentru noi !
joi, 27 aprilie 2017
Camil Baltazar-un alt poet importantã a țãrii noastre
Camil Baltazar este un poet care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic.
Este un poet care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a traduce cãrțile.
Este un poet care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a- și face apariția cu lucruri minore.
Este un poet care ne face sã ne privim țara cu mândrie fiind un adevãrat OM DE CULTURÃ și nu unul fals.
Cãrți care l-au fãcut cunoscut :-Între cãrțile care l-au fãcut cunoscut se numãrã și "Flaute de mãtase" sau "Biblice" sau "Poeme vechi și noi" sau "Tãrâm transcendent" ne fac mândri de țara noastrã.
Din pãcate nu am vãzut în nicio librãrie din oraș o biografie despre el viața și opera lui deși ar merita una.
Este un poet care ne face sã spunem cu adevãrat bucuroși :"sunt român !" și fãrã teama unor controverse ori conflicte apãrute pe aceastã temã sau pe altele.
Și nu are nici stradã deși ar merita una !
Și nu are nici statuie deși ar merita una ca tinerii sã îl aibã în minte și vizual nu doar nominal nu e destul !
Încã un motiv de mândrie pentru noi !
Este un poet care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a traduce cãrțile.
Este un poet care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a- și face apariția cu lucruri minore.
Este un poet care ne face sã ne privim țara cu mândrie fiind un adevãrat OM DE CULTURÃ și nu unul fals.
Cãrți care l-au fãcut cunoscut :-Între cãrțile care l-au fãcut cunoscut se numãrã și "Flaute de mãtase" sau "Biblice" sau "Poeme vechi și noi" sau "Tãrâm transcendent" ne fac mândri de țara noastrã.
Din pãcate nu am vãzut în nicio librãrie din oraș o biografie despre el viața și opera lui deși ar merita una.
Este un poet care ne face sã spunem cu adevãrat bucuroși :"sunt român !" și fãrã teama unor controverse ori conflicte apãrute pe aceastã temã sau pe altele.
Și nu are nici stradã deși ar merita una !
Și nu are nici statuie deși ar merita una ca tinerii sã îl aibã în minte și vizual nu doar nominal nu e destul !
Încã un motiv de mândrie pentru noi !
miercuri, 26 aprilie 2017
Vasile Voiculescu-un alt poet important al țãrii noastre
Vasile Voiculescu este un poet care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic.
Este un poet care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a traduce cãrțile.
Este un poet care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a- și face apariția cu lucruri minore.
Este un poet care ne face sã ne privim țara cu mândrie fiind un adevãrat OM DE CULTURÃ și nu unul fals.
Cãrți care l-au fãcut cunoscut :-Între cãrțile care l-au fãcut cunoscut se numãrã și "Din țara zimbrului" sau "Pârga" sau "Poeme cu îngeri" sau "Destin" ne fac mândri de țara noastrã.
Din pãcate nu am vãzut în nicio librãrie din oraș o biografie despre el viața și opera lui deși ar merita una.
Este un poet care ne face sã spunem cu adevãrat bucuroși :"sunt român !" și fãrã teama unor controverse ori conflicte apãrute pe aceastã temã sau pe altele.
În schimb un liceu îi poartã numele felicitãri !
Nu are o statuie deși ar merita una ca tinerii sã îl aibã în minte și vizual nu doar nominal nu e destul !
Încã un motiv de mândrie pentru noi !
Este un poet care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a traduce cãrțile.
Este un poet care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a- și face apariția cu lucruri minore.
Este un poet care ne face sã ne privim țara cu mândrie fiind un adevãrat OM DE CULTURÃ și nu unul fals.
Cãrți care l-au fãcut cunoscut :-Între cãrțile care l-au fãcut cunoscut se numãrã și "Din țara zimbrului" sau "Pârga" sau "Poeme cu îngeri" sau "Destin" ne fac mândri de țara noastrã.
Din pãcate nu am vãzut în nicio librãrie din oraș o biografie despre el viața și opera lui deși ar merita una.
Este un poet care ne face sã spunem cu adevãrat bucuroși :"sunt român !" și fãrã teama unor controverse ori conflicte apãrute pe aceastã temã sau pe altele.
În schimb un liceu îi poartã numele felicitãri !
Nu are o statuie deși ar merita una ca tinerii sã îl aibã în minte și vizual nu doar nominal nu e destul !
Încã un motiv de mândrie pentru noi !
marți, 25 aprilie 2017
Valentin Deșliu-un alt poet și traducãtor important al țãrii noastre
Valentin Deșliu este un poet și traducãtor care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic.
Este un poet și traducãtor care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a-și face apariția cu lucruri minore.
Este un poet și traducãtor care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic deși a tradus cãrțile.
Este un poet și traducãtor care ne face sã ne privim țara cu mândrie fiind un adevãrat OM DE CULTURÃ și nu unul fals.
Cãrți care l-au fãcut cunoscut :-Între cãrțile care l-au fãcut cunoscut se numãrã și "Cântece uitate" sau "Strigãtul tãcerii" sau "Pasãre fãrã somn" sau "Ca sã cresc mare și voinic" ne fac mândri de țara noastrã.
Din pãcate nu am vãzut în nicio librãrie din oraș o biografie despre el viața și opera lui deși ar merita una.
Este un poet și traducãtor care ne face sã spunem cu adevãrat bucuroși :"sunt român !" și fãrã teama unor controverse ori conflicte apãrute pe aceastã temã sau pe altele.
Și nu are nici stradã deși ar merita una !
Și nu are nici statuie deși ar merita una ca tinerii sã îl aibã în minte și vizual nu doar nominal nu e destul !
Încã un motiv de mândrie pentru noi !
Este un poet și traducãtor care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a-și face apariția cu lucruri minore.
Este un poet și traducãtor care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic deși a tradus cãrțile.
Este un poet și traducãtor care ne face sã ne privim țara cu mândrie fiind un adevãrat OM DE CULTURÃ și nu unul fals.
Cãrți care l-au fãcut cunoscut :-Între cãrțile care l-au fãcut cunoscut se numãrã și "Cântece uitate" sau "Strigãtul tãcerii" sau "Pasãre fãrã somn" sau "Ca sã cresc mare și voinic" ne fac mândri de țara noastrã.
Din pãcate nu am vãzut în nicio librãrie din oraș o biografie despre el viața și opera lui deși ar merita una.
Este un poet și traducãtor care ne face sã spunem cu adevãrat bucuroși :"sunt român !" și fãrã teama unor controverse ori conflicte apãrute pe aceastã temã sau pe altele.
Și nu are nici stradã deși ar merita una !
Și nu are nici statuie deși ar merita una ca tinerii sã îl aibã în minte și vizual nu doar nominal nu e destul !
Încã un motiv de mândrie pentru noi !
luni, 24 aprilie 2017
Eugen Jebeleanu-un alt poet important al țãrii noastre
Eugen Jebeleanu este un poet care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic.
Este un poet care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic deși a tradus cãrțile.
Este un poet care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a -și face apariția cu lucruri minore.
Este un poet care ne face sã ne privim țara cu mândrie fiind un adevãrat OM DE CULTURÃ și nu unul fals.
Cãrți care l-au fãcut cunoscut :-Între cãrțile care l-au fãcut cunoscut se numãrã și "Schituri de soare " sau "Poeme de pace și luptã " sau "Bãlcescu " sau "Arma secretã" ne fac mândri de țara noastrã.
Din pãcate nu am vãzut în nicio librãrie din oraș o biografie despre el viața și opera lui deși ar merita una.
Este un poet care ne face sã spunem cu adevãrat bucuroși :"sunt român !" și fãrã teama unor controverse ori conflicte apãrute pe aceastã temã sau pe altele.
Și nu are nici stradã deși ar merita una !
Și nu are nici statuie deși ar merita una ca tinerii sã îl aibã în minte și vizual nu doar nominal nu e destul !
Încã un motiv de mândrie pentru noi !
Este un poet care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic deși a tradus cãrțile.
Este un poet care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a -și face apariția cu lucruri minore.
Este un poet care ne face sã ne privim țara cu mândrie fiind un adevãrat OM DE CULTURÃ și nu unul fals.
Cãrți care l-au fãcut cunoscut :-Între cãrțile care l-au fãcut cunoscut se numãrã și "Schituri de soare " sau "Poeme de pace și luptã " sau "Bãlcescu " sau "Arma secretã" ne fac mândri de țara noastrã.
Din pãcate nu am vãzut în nicio librãrie din oraș o biografie despre el viața și opera lui deși ar merita una.
Este un poet care ne face sã spunem cu adevãrat bucuroși :"sunt român !" și fãrã teama unor controverse ori conflicte apãrute pe aceastã temã sau pe altele.
Și nu are nici stradã deși ar merita una !
Și nu are nici statuie deși ar merita una ca tinerii sã îl aibã în minte și vizual nu doar nominal nu e destul !
Încã un motiv de mândrie pentru noi !
duminică, 23 aprilie 2017
Lazar Saineanu -un alt lingvist si folclorist important al tarii noastre
Lazar Saineanu este un lingvist si folclorist care ne face mandri din punct de vedere cultural national si lingvistic
Este un lingvist si folclorist care ne face mandri din punct de vedere cultural national si lingvistic fara a traduce cartile .
Este un lingvist si folclorist care ne face mandri din punct de vedere cultural national si lingvistic fara a-si face aparitia cu lucruri minore .
Este un lingvist si folclorist care ne face sa ne privim tara cu mandrie fiind un adevarat OM DE CULTURA si nu unul fals .
Carti care l-au facut cunoscut :-Intre cartile care l-au facut cunoscut se numara si "Elemente turcesti in limba romana " sau "Incercare asupra semaseologiei limbei romane " sau "Basmele romane " sau "Dictionar universal al limbii romane " ne fac mandri de tara noastra .
Din pacate nu am vazut in nicio librarie din oras o biografie despre el viata si opera lui desi ar merita una .
Este un lingvist si folclorist care ne face sa spunem cu adevarat bucurosi :"sunt roman !" si fara teama unor controverse ori conflicte aparute pe aceasta tema sau pe altele .
Si nu are nici strada desi ar merita una !
Si nu are nici statuie desi ar merita una ca tinerii sa il aiba in minte si vizual nu doar nominal nu e destul !
Inca un motiv de mandrie pentru noi !
Este un lingvist si folclorist care ne face mandri din punct de vedere cultural national si lingvistic fara a traduce cartile .
Este un lingvist si folclorist care ne face mandri din punct de vedere cultural national si lingvistic fara a-si face aparitia cu lucruri minore .
Este un lingvist si folclorist care ne face sa ne privim tara cu mandrie fiind un adevarat OM DE CULTURA si nu unul fals .
Carti care l-au facut cunoscut :-Intre cartile care l-au facut cunoscut se numara si "Elemente turcesti in limba romana " sau "Incercare asupra semaseologiei limbei romane " sau "Basmele romane " sau "Dictionar universal al limbii romane " ne fac mandri de tara noastra .
Din pacate nu am vazut in nicio librarie din oras o biografie despre el viata si opera lui desi ar merita una .
Este un lingvist si folclorist care ne face sa spunem cu adevarat bucurosi :"sunt roman !" si fara teama unor controverse ori conflicte aparute pe aceasta tema sau pe altele .
Si nu are nici strada desi ar merita una !
Si nu are nici statuie desi ar merita una ca tinerii sa il aiba in minte si vizual nu doar nominal nu e destul !
Inca un motiv de mandrie pentru noi !
sâmbătă, 22 aprilie 2017
Ion Ghica -un prozator si traducator important al tarii noastre
Ion Ghica este un prozator si traducator care ne face mandri din punct de vedere cultural national si lingvistic .
Este un prozator si traducator care ne face mandri din punct de vedere cultural national si lingvistic desi a tradus cartile .
Este un prozator si traducator care ne face mandri din punct de vedere cultural national si lingvistic fara a-si face aparitia cu lucruri minore .
Este un prozator si traducator care ne face sa ne privim tara cu mandrie fiind un adevarat OM DE CULTURA si nu unul fals .
Carti care l-au facut cunoscut :-Intre cartile care l-au facut cunoscut se numara si "Ion Campineanu " sau "Amintiri din pribegia dupa 1848 " sau "Opere complete "-in patru volume sau "Documente literare inedite " ne fac mandri de tara noastra .
Din pacate nu am vazut in nicio librarie din oras o biografie despre el viata si opera lui desi ar merita una .
Este un prozator si traducator care ne face sa spunem cu adevarat bucurosi :"sunt roman !" si fara teama unor controverse ori conflicte aparute pe aceasta tema sau pe altele .
In schimb un colegiu ii poarta numele felicitari !
Si are si o statuie felicitari !
Inca un motiv de mandrie pentru noi !
Este un prozator si traducator care ne face mandri din punct de vedere cultural national si lingvistic desi a tradus cartile .
Este un prozator si traducator care ne face mandri din punct de vedere cultural national si lingvistic fara a-si face aparitia cu lucruri minore .
Este un prozator si traducator care ne face sa ne privim tara cu mandrie fiind un adevarat OM DE CULTURA si nu unul fals .
Carti care l-au facut cunoscut :-Intre cartile care l-au facut cunoscut se numara si "Ion Campineanu " sau "Amintiri din pribegia dupa 1848 " sau "Opere complete "-in patru volume sau "Documente literare inedite " ne fac mandri de tara noastra .
Din pacate nu am vazut in nicio librarie din oras o biografie despre el viata si opera lui desi ar merita una .
Este un prozator si traducator care ne face sa spunem cu adevarat bucurosi :"sunt roman !" si fara teama unor controverse ori conflicte aparute pe aceasta tema sau pe altele .
In schimb un colegiu ii poarta numele felicitari !
Si are si o statuie felicitari !
Inca un motiv de mandrie pentru noi !
vineri, 21 aprilie 2017
Adi Cusin-un alt poet important al țãrii noastre
Adi Cusin este un poet care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic .
Este un poet care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a traduce cãrțile.
Este un poet care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a- și face apariția cu lucruri minore.
Este un poet care ne face sã ne privim țara cu mândrie fiind un adevãrat OM DE CULTURÃ și nu unul fals.
Cãrți care l-au fãcut cunoscut :-Între cãrțile care l-au fãcut cunoscut se numãrã și "A fi" sau "Umbra punților"-în douã volume sau "Starea a treia" sau "Țara somnului" ne fac mândri de țara noastrã.
Din pãcate nu am vãzut în nicio librãrie din oraș o biografie despre el viața și opera lui deși ar merita una.
Este un poet care ne face sã spunem cu adevãrat bucuroși :"sunt român !" și fãrã teama unor controverse ori conflicte apãrute pe aceastã temã sau pe altele.
Și nu are nici stradã deși ar merita una !
Și nu are nici statuie deși ar merita una ca tinerii sã îl aibã în minte și vizual nu doar nominal nu e destul !
Încã un motiv de mândrie pentru noi !
Este un poet care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a traduce cãrțile.
Este un poet care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a- și face apariția cu lucruri minore.
Este un poet care ne face sã ne privim țara cu mândrie fiind un adevãrat OM DE CULTURÃ și nu unul fals.
Cãrți care l-au fãcut cunoscut :-Între cãrțile care l-au fãcut cunoscut se numãrã și "A fi" sau "Umbra punților"-în douã volume sau "Starea a treia" sau "Țara somnului" ne fac mândri de țara noastrã.
Din pãcate nu am vãzut în nicio librãrie din oraș o biografie despre el viața și opera lui deși ar merita una.
Este un poet care ne face sã spunem cu adevãrat bucuroși :"sunt român !" și fãrã teama unor controverse ori conflicte apãrute pe aceastã temã sau pe altele.
Și nu are nici stradã deși ar merita una !
Și nu are nici statuie deși ar merita una ca tinerii sã îl aibã în minte și vizual nu doar nominal nu e destul !
Încã un motiv de mândrie pentru noi !
joi, 20 aprilie 2017
Dan Horia Mazilu-un alt
Dan Horia Mazilu este un critic și istoric literar care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic.
Este un critic și istoric literar care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a traduce cãrțile.
Este un critic și istoric literar care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a-și face apariția cu lucruri minore.
Este un critic și istoric literar care ne face sã ne privim țara cu mândrie fiind un adevãrat OM DE CULTURÃ și nu unul fals.
Cãrți care l-au fãcut cunoscut :-Între cãrțile care l-au fãcut cunoscut se numãrã și "Cronicarii munteni " sau "Literatura românã în epoca Renașterii" sau "Cronicarii moldoveni " sau "Introducere în opera lui Dosoftei" ne fac mândri de țara noastrã.
Din pãcate nu am vãzut în nicio librãrie din oraș o biografie despre el viața și opera lui deși ar merita una.
Este un critic și istoric literar care ne face sã spunem cu adevãrat bucuroși :"sunt român !" și fãrã teama unor controverse ori conflicte apãrute pe aceastã temã sau pe altele.
Și nu are nici stradã deși ar merita una !
Și nu are nici statuie deși ar merita una ca tinerii sã îl aibã în minte și vizual nu doar nominal nu e destul !
Încã un motiv de mândrie pentru noi !
Este un critic și istoric literar care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a traduce cãrțile.
Este un critic și istoric literar care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a-și face apariția cu lucruri minore.
Este un critic și istoric literar care ne face sã ne privim țara cu mândrie fiind un adevãrat OM DE CULTURÃ și nu unul fals.
Cãrți care l-au fãcut cunoscut :-Între cãrțile care l-au fãcut cunoscut se numãrã și "Cronicarii munteni " sau "Literatura românã în epoca Renașterii" sau "Cronicarii moldoveni " sau "Introducere în opera lui Dosoftei" ne fac mândri de țara noastrã.
Din pãcate nu am vãzut în nicio librãrie din oraș o biografie despre el viața și opera lui deși ar merita una.
Este un critic și istoric literar care ne face sã spunem cu adevãrat bucuroși :"sunt român !" și fãrã teama unor controverse ori conflicte apãrute pe aceastã temã sau pe altele.
Și nu are nici stradã deși ar merita una !
Și nu are nici statuie deși ar merita una ca tinerii sã îl aibã în minte și vizual nu doar nominal nu e destul !
Încã un motiv de mândrie pentru noi !
miercuri, 19 aprilie 2017
Calistrat Hogas -un prozator si publicist important al tarii noastre
Calistrat Hogas este un prozator si publicist care ne face mandri din punct de vedere cultural national si lingvistic .
Este un prozator si publicist care ne face mandri din punct de vedere cultural national si lingvistic .
Este un prozator si publicist care ne face mandri din punct de vedere cultural national si lingvistic fara a-si face aparitia cu lucruri minore .
Este un prozator si publicist care ne face sa ne privim tara cu mandrie fiind un adevarat OM DE CULTURA si nu unul fals .
Carti care l-au facut cunoscut :-Intre cartile care l-au facut cunoscut se numara si "Pe drumuri de munte " sau "Cucoana Marieta " sau "Parintele Ghermanuta " sau "Opere " ne fac mandri de tara noastra .
Din pacate nu am vazut in nicio librarie din oras o biografie despre el viata si opera lui desi ar merita una .
Este un prozator si publicist care ne face sa spunem cu adevarat bucurosi :"sunt roman !" si fara teama unor controverse ori conflicte aparute pe aceasta tema sau pe altele .
In schimb o scoala gimnaziala ii poarta numele felicitari !
Si are si o statuie felicitari !
Inca un motiv de mandrie pentru noi !
Este un prozator si publicist care ne face mandri din punct de vedere cultural national si lingvistic .
Este un prozator si publicist care ne face mandri din punct de vedere cultural national si lingvistic fara a-si face aparitia cu lucruri minore .
Este un prozator si publicist care ne face sa ne privim tara cu mandrie fiind un adevarat OM DE CULTURA si nu unul fals .
Carti care l-au facut cunoscut :-Intre cartile care l-au facut cunoscut se numara si "Pe drumuri de munte " sau "Cucoana Marieta " sau "Parintele Ghermanuta " sau "Opere " ne fac mandri de tara noastra .
Din pacate nu am vazut in nicio librarie din oras o biografie despre el viata si opera lui desi ar merita una .
Este un prozator si publicist care ne face sa spunem cu adevarat bucurosi :"sunt roman !" si fara teama unor controverse ori conflicte aparute pe aceasta tema sau pe altele .
In schimb o scoala gimnaziala ii poarta numele felicitari !
Si are si o statuie felicitari !
Inca un motiv de mandrie pentru noi !
marți, 18 aprilie 2017
Ion Gheție-un alt
Ion Gheție este un lingvist și filolog care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic.
Este un lingvist și filolog care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a traduce cãrțile.
Este un lingvist și filolog care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a-și face apariția cu lucruri minore.
Este un lingvist și filolog care ne face sã ne privim țara cu mândrie fiind un adevãrat OM DE CULTURÃ și nu unul fals.
Cãrți care l-au fãcut cunoscut :-Între cãrțile care l-au fãcut cunoscut se numãrã și "Opera lingvisticã a lui Ion Budai-Deleanu" sau "Baza dialectalã a românei literare" sau "Introducere în filologia româneascã" sau "Originile scrisului în limba românã" ne fac mândri de țara noastrã.
Din pãcate nu am vãzut în nicio librãrie din oraș o biografie despre el viața și opera lui deși ar merita una.
Este un lingvist și filolog care ne face sã spunem cu adevãrat bucuroși :"sunt român !" și fãrã teama unor controverse ori conflicte apãrute pe aceastã temã sau pe altele.
Și nu are nici stradã deși ar merita una !
Și nu are nici statuie deși ar merita una ca tinerii sã îl aibã în minte și vizual nu doar nominal nu e destul !
Încã un motiv de mândrie pentru noi !
Este un lingvist și filolog care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a traduce cãrțile.
Este un lingvist și filolog care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a-și face apariția cu lucruri minore.
Este un lingvist și filolog care ne face sã ne privim țara cu mândrie fiind un adevãrat OM DE CULTURÃ și nu unul fals.
Cãrți care l-au fãcut cunoscut :-Între cãrțile care l-au fãcut cunoscut se numãrã și "Opera lingvisticã a lui Ion Budai-Deleanu" sau "Baza dialectalã a românei literare" sau "Introducere în filologia româneascã" sau "Originile scrisului în limba românã" ne fac mândri de țara noastrã.
Din pãcate nu am vãzut în nicio librãrie din oraș o biografie despre el viața și opera lui deși ar merita una.
Este un lingvist și filolog care ne face sã spunem cu adevãrat bucuroși :"sunt român !" și fãrã teama unor controverse ori conflicte apãrute pe aceastã temã sau pe altele.
Și nu are nici stradã deși ar merita una !
Și nu are nici statuie deși ar merita una ca tinerii sã îl aibã în minte și vizual nu doar nominal nu e destul !
Încã un motiv de mândrie pentru noi !
luni, 17 aprilie 2017
Ion Pillat-un poet și eseist important al țãrii noastre
Ion Pilat este un poet și eseist care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic .
Este un poet și eseist care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a traduce cãrțile.
Este un poet și eseist care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a -și face apariția cu lucruri minore.
Este un poet și eseist care ne face sã ne privim țara cu mândrie fiind un adevãrat OM DE CULTURÃ și nu unul fals.
Este un poet și eseist care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic.
Cãrți care l-au fãcut cunoscut :-Între cãrțile care l-au fãcut cunoscut se numãrã și "Visãri pãgâne" sau "Amãgiri" sau "Pe Argeș în sus " sau "Întoarcere" ne fac mândri de țara noastrã.
Din pãcate nu am vãzut în nicio librãrie din oraș o biografie despre el viața și opera lui deși ar merita una.
Este un poet și eseist care ne face sã spunem cu adevãrat bucuroși :"sunt român !" și fãrã teama unor controverse ori conflicte apãrute pe aceastã temã sau pe altele.
În schimb o stradã îi poartã numele felicitãri !
Și are și o statuie felicitãri !
Încã un motiv de mândrie pentru noi !
Este un poet și eseist care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a traduce cãrțile.
Este un poet și eseist care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic fãrã a -și face apariția cu lucruri minore.
Este un poet și eseist care ne face sã ne privim țara cu mândrie fiind un adevãrat OM DE CULTURÃ și nu unul fals.
Este un poet și eseist care ne face mândri din punct de vedere cultural național și lingvistic.
Cãrți care l-au fãcut cunoscut :-Între cãrțile care l-au fãcut cunoscut se numãrã și "Visãri pãgâne" sau "Amãgiri" sau "Pe Argeș în sus " sau "Întoarcere" ne fac mândri de țara noastrã.
Din pãcate nu am vãzut în nicio librãrie din oraș o biografie despre el viața și opera lui deși ar merita una.
Este un poet și eseist care ne face sã spunem cu adevãrat bucuroși :"sunt român !" și fãrã teama unor controverse ori conflicte apãrute pe aceastã temã sau pe altele.
În schimb o stradã îi poartã numele felicitãri !
Și are și o statuie felicitãri !
Încã un motiv de mândrie pentru noi !
sâmbătă, 15 aprilie 2017
Poiana Marului -o alta manastire importanta a tarii noastre
Manastirea Poiana Marului este o veche manastire ortodoxa aflata in comuna Bisoca judetul Buzau .
Din localitatea Ramnicu Sarat se porneste spre nord-vest pana in localitatea Buda de aici si pana la manastire mai avand de parcurs doar trei kilometri .
Din orasul Buzau se pleaca spre localitatea Sapoca-Vintila Voda iar din aceasta spre localitatea Bisoca de aici si pana la manastire mai avand de parcurs alti sapte kilometri .
Manastirea Poiana Marului a fost ctitorita in anul 1730 prin osteneala Sfantului Cuvios Vasile cel Mare venit aici din manastirea Dalhauti .
Biserica cea veche a manastirii are drept hram "Duminica Tuturor Sfintilor " Biserica cea noua are drept hram "Nasterea Maicii Domnului " iar Paraclisul este inchinat "Sfantului Ilie Tesviteanul " .
Manastirea Poiana Marului a fost intemeiata in anul 1730 de catre Sfantul Cuvios Vasile de la Poiana Marului .
Obstea monahala aduna pe atunci multi Calugari iubitori de osteneala si de rugaciune .
Biserica de lemn a manastirii precum si chiliile acesteia au pierit intr-un incendiu in anul 1771 acestea fiind refacute mai apoi intre anii 1780-1784 .
O alta Biserica tot din lemn a fost construita intre anii 1810-1812 prin osteneala Cuviosului Teodosie al II-lea Staretul de atunci al manastirii .
Un incendiu izbucnit in iarna anului 1879 distruge Staretia trapeza si o parte din chilii .
Viata monahala a continuat in aceasta manastire retrasa pana in anul 1893 cand aceasta a fost desfiintata de autoritati .
Manastirea din Poiana Marului a fost redeschisa abia in anul 1938 in aceasta fiind asezata o obste de maici .
In anul 1956 cele doua Biserici de lemn ale manastirii au fost renovate pe cheltuiala Comisiei Monumentelor Istorice .
Incepand cu anul 1959 odata cu aplicarea Decretului 410 in obstea manastirii Poiana Marului a mai ramas doar un singur vietuitor .
Abia dupa anul 1990 retrasa manastire din Poiana Marului redevine manastire de Calugari precum a fost inca dintru inceput .
Din localitatea Ramnicu Sarat se porneste spre nord-vest pana in localitatea Buda de aici si pana la manastire mai avand de parcurs doar trei kilometri .
Din orasul Buzau se pleaca spre localitatea Sapoca-Vintila Voda iar din aceasta spre localitatea Bisoca de aici si pana la manastire mai avand de parcurs alti sapte kilometri .
Manastirea Poiana Marului a fost ctitorita in anul 1730 prin osteneala Sfantului Cuvios Vasile cel Mare venit aici din manastirea Dalhauti .
Biserica cea veche a manastirii are drept hram "Duminica Tuturor Sfintilor " Biserica cea noua are drept hram "Nasterea Maicii Domnului " iar Paraclisul este inchinat "Sfantului Ilie Tesviteanul " .
Manastirea Poiana Marului a fost intemeiata in anul 1730 de catre Sfantul Cuvios Vasile de la Poiana Marului .
Obstea monahala aduna pe atunci multi Calugari iubitori de osteneala si de rugaciune .
Biserica de lemn a manastirii precum si chiliile acesteia au pierit intr-un incendiu in anul 1771 acestea fiind refacute mai apoi intre anii 1780-1784 .
O alta Biserica tot din lemn a fost construita intre anii 1810-1812 prin osteneala Cuviosului Teodosie al II-lea Staretul de atunci al manastirii .
Un incendiu izbucnit in iarna anului 1879 distruge Staretia trapeza si o parte din chilii .
Viata monahala a continuat in aceasta manastire retrasa pana in anul 1893 cand aceasta a fost desfiintata de autoritati .
Manastirea din Poiana Marului a fost redeschisa abia in anul 1938 in aceasta fiind asezata o obste de maici .
In anul 1956 cele doua Biserici de lemn ale manastirii au fost renovate pe cheltuiala Comisiei Monumentelor Istorice .
Incepand cu anul 1959 odata cu aplicarea Decretului 410 in obstea manastirii Poiana Marului a mai ramas doar un singur vietuitor .
Abia dupa anul 1990 retrasa manastire din Poiana Marului redevine manastire de Calugari precum a fost inca dintru inceput .
vineri, 14 aprilie 2017
Fardea-o altã mãnãstire importantã a țãrii noastre
A fost înființatã în anul 2001 cu binecuvântarea Înalt Preasfinției Sale Mitropolit Nicolae mai întâi ca Schit.
Piatra de temelie s-a pus de cãtre Preasfinția Sa Episcop-vicar Lucian Lugojanu la 12 august 2001.
Este așezatã în vecinãtatea lacului de acumulare Surduc.
Serviciile religioase se oficiazã în Biserica nou construitã și Sfințitã la 12 octombrie 2003.
În anul 2004 au fost finalizate lucrãrile la chilii și turnul clopotnițã.
Nu are posibilitãți de cazare.
Piatra de temelie s-a pus de cãtre Preasfinția Sa Episcop-vicar Lucian Lugojanu la 12 august 2001.
Este așezatã în vecinãtatea lacului de acumulare Surduc.
Serviciile religioase se oficiazã în Biserica nou construitã și Sfințitã la 12 octombrie 2003.
În anul 2004 au fost finalizate lucrãrile la chilii și turnul clopotnițã.
Nu are posibilitãți de cazare.
joi, 13 aprilie 2017
Gura Motrului-o altã mãnãstire importantã a țãrii noastre
Mãnãstirea Gura Motrului este o veche mãnãstire ortodoxã din județul Mehedinți .
Aflatã în satul Gura Motrului comuna Butoiești mãnãstirea se aflã la o distanțã de numai trei kilometri de localitatea Filiași și la alți 62 de kilometri depãrtare de orașul Drobeta Turnu Severin.
Potrivit tradiției aceastã mãnãstire a fost ziditã pentru prima datã de Sfântul Cuvios Nicodim cel Sfințit de la Tismana.
Oficial însã mãnãstirea a cãrei Bisericã centralã este închinatã Sfintei Cuvioase Parascheva a fost ziditã de evlaviosul Harvart mare logofãt al Sfântului Voievod Neagoe Basarab între anii 1512-1521 .
Mãnãstirea Gura Motrului se aflã ziditã aproape de un vechi Schit monahal.
Potrivit tradiției locului Schitul cel vechi ar fi fost zidit de Sfântul Cuvios Nicodim cel Sfințit cândva pe la sfârșitul secolului al XIV-lea.
Bisericuța de lemn și cele câteva chilii ale Schitului erau înconjurate de o podgorie (vițã-de-vie) pãstratã pentru o vreme în partea sudicã a mãnãstirii actuale.
Pânã nu demult podgoria era numitã "Via Sfântului".
La rândul lui izvorul din apropierea mãnãstirii se numește pânã astãzi "Izvorul Sfântului Nicodim".
Deși tradițiile locale sunt foarte puternice de la vechiul Schit nu s-au aflat nici documente nici urme arheologice sau obiecte de cult.
Într-un hrisov al voievodului Neagoe Basarab dat în ziua de 13 ianuarie 1519 se menționeazã faptul cã la Gura Motrului exista deja o mãnãstire bine ziditã închinatã Sfintei Cuvioase Parascheva pe care o ridicase "jupân Harvat" mare logofãt al domnitorului.
Pentru întreținerea proprie mãnãstirea din Gura Motrului a primit moșii în satele Șușița și Grosieri.
Între anii 1642-1643 mãnãstirea din Gura Motrului va fi reziditã din temelie de cãtre Matei Basarab domnitorul Țãrii Românești .
Deși acest lucru nu a rãmas consemnat nicãieri drept dovadã avem mãrturia Patriarhului
Partenie al Constantinopolului care în jurul anului 1640 spune despre aceastã mãnãstire ca "fiind veche și uitatã de mulți ani și tot stricatã Matei Basarab au ridicat-o din temelie cu multã cheltuialã și strãdanie și au înnoit-o cu multe Sfinte vase și danii mișcãtoare".
În anul 1653 Biserica centralã a mãnãstirii a fost reziditã din temelie de cãtre marele vornic Preda Brâncoveanu .
La numai patru ani dupã terminarea Bisericii pelerinul Paul de Alep aflat în trecere prin țara noastrã ajungând la aceastã mãnãstire a notat :"Biserica de aici în vechea ei formã era micã și simplã și a fost dãrâmatã de unul dintre dregãtorii din aceastã țarã care era mare vornic și al cãrui nume era Preda Brâncoveanu rudã a rãposatului Matei Voievod .
De la tatãl sãu și de la strãmoșii sãi el avea multe moșii mãnãstiri Biserici și sate.
El a zidit-o din nou a doua oarã și a fãcut clãdire mãreațã și aleasã cu trei turle.
Întregul acoperiș fiind fãcut din plãci încheiate cu plumb se spune cã avea o greutate de saisprezece mii de ocale."
Biserica cea mare a mãnãstirii Gura Motrului a fost zugrãvitã în frescã între anii 1702-1704 pe cheltuiala Sfântului Constantin Brâncoveanu.
Aflatã în satul Gura Motrului comuna Butoiești mãnãstirea se aflã la o distanțã de numai trei kilometri de localitatea Filiași și la alți 62 de kilometri depãrtare de orașul Drobeta Turnu Severin.
Potrivit tradiției aceastã mãnãstire a fost ziditã pentru prima datã de Sfântul Cuvios Nicodim cel Sfințit de la Tismana.
Oficial însã mãnãstirea a cãrei Bisericã centralã este închinatã Sfintei Cuvioase Parascheva a fost ziditã de evlaviosul Harvart mare logofãt al Sfântului Voievod Neagoe Basarab între anii 1512-1521 .
Mãnãstirea Gura Motrului se aflã ziditã aproape de un vechi Schit monahal.
Potrivit tradiției locului Schitul cel vechi ar fi fost zidit de Sfântul Cuvios Nicodim cel Sfințit cândva pe la sfârșitul secolului al XIV-lea.
Bisericuța de lemn și cele câteva chilii ale Schitului erau înconjurate de o podgorie (vițã-de-vie) pãstratã pentru o vreme în partea sudicã a mãnãstirii actuale.
Pânã nu demult podgoria era numitã "Via Sfântului".
La rândul lui izvorul din apropierea mãnãstirii se numește pânã astãzi "Izvorul Sfântului Nicodim".
Deși tradițiile locale sunt foarte puternice de la vechiul Schit nu s-au aflat nici documente nici urme arheologice sau obiecte de cult.
Într-un hrisov al voievodului Neagoe Basarab dat în ziua de 13 ianuarie 1519 se menționeazã faptul cã la Gura Motrului exista deja o mãnãstire bine ziditã închinatã Sfintei Cuvioase Parascheva pe care o ridicase "jupân Harvat" mare logofãt al domnitorului.
Pentru întreținerea proprie mãnãstirea din Gura Motrului a primit moșii în satele Șușița și Grosieri.
Între anii 1642-1643 mãnãstirea din Gura Motrului va fi reziditã din temelie de cãtre Matei Basarab domnitorul Țãrii Românești .
Deși acest lucru nu a rãmas consemnat nicãieri drept dovadã avem mãrturia Patriarhului
Partenie al Constantinopolului care în jurul anului 1640 spune despre aceastã mãnãstire ca "fiind veche și uitatã de mulți ani și tot stricatã Matei Basarab au ridicat-o din temelie cu multã cheltuialã și strãdanie și au înnoit-o cu multe Sfinte vase și danii mișcãtoare".
În anul 1653 Biserica centralã a mãnãstirii a fost reziditã din temelie de cãtre marele vornic Preda Brâncoveanu .
La numai patru ani dupã terminarea Bisericii pelerinul Paul de Alep aflat în trecere prin țara noastrã ajungând la aceastã mãnãstire a notat :"Biserica de aici în vechea ei formã era micã și simplã și a fost dãrâmatã de unul dintre dregãtorii din aceastã țarã care era mare vornic și al cãrui nume era Preda Brâncoveanu rudã a rãposatului Matei Voievod .
De la tatãl sãu și de la strãmoșii sãi el avea multe moșii mãnãstiri Biserici și sate.
El a zidit-o din nou a doua oarã și a fãcut clãdire mãreațã și aleasã cu trei turle.
Întregul acoperiș fiind fãcut din plãci încheiate cu plumb se spune cã avea o greutate de saisprezece mii de ocale."
Biserica cea mare a mãnãstirii Gura Motrului a fost zugrãvitã în frescã între anii 1702-1704 pe cheltuiala Sfântului Constantin Brâncoveanu.
miercuri, 12 aprilie 2017
Recea Vrancea -o alta manastire importanta a tarii noastre
Manastirea Recea este una dintre manastirile ortodoxe aflate in zona Subcarpatilor de Curbura .
Asezata in localitatea Candesti comuna Dumbraveni la marginea padurii manastirea adaposteste o obste de maici .
Drumul pana la Manastirea Recea este relativ usor fie direct din soseaua nationala pe langa albia raului Recea fie din satul Bordesti pe un drum asfaltat pana in apropierea manastirii .
De pe drumul ce leaga orasele Focsani si Ramnicu Sarat la o distanta de 20 de kilometri de Focsani din localitatea Dumbraveni se merge cale de trei kilometri inspre vest pana in satul Dragosloveni de unde se mai parcurg alti doi kilometri inspre sud .
Prima atestare documentara a unui locas de cult pe locul actualei manastiri dateaza din anul 1685 cand intr-un hrisov al vremii este mentionat si Schitul Recea .
Alte mentionari ale Schitului dateaza din anii 1700 si 1710 .
Biserica locasului monahal este inchinata Adormirii Maicii Domnului .
Biserica Schitului a fost reconstruita la inceputul secolului al XIX-lea alte lucrari de reparatii avand loc mai apoi in anii 1850 1948 si 1983 .
In urma secularizarii averilor manastiresti aplicata in anul 1863 asezamantul monahal Recea este desfiintat Biserica acestuia fiind folosita ca Biserica Parohiala pana in anul 1947.
Incepand cu anul 1947 cateva maici se aseaza in vechiul Schit reluand viata monahala de odinioara .
Potrivit traditiei locului trei maici au poposit in acest loc printre care si monahia Iuliana Caragioiu .
Dupa numai cativa ani maicile au inceput sa fie asuprite de comunisti .
Biserica Adormirea Maicii Domnului a fost consolidata in perioada anilor 1985-1990 .
Dupa anul 1990 Manastirea Recea a fost reinfiintata cu aceasta ocazie executandu-se mai multe lucrari de restaurare si constructie .
Obstea monahala numara astazi cateva zeci de monahii .
Asezata in localitatea Candesti comuna Dumbraveni la marginea padurii manastirea adaposteste o obste de maici .
Drumul pana la Manastirea Recea este relativ usor fie direct din soseaua nationala pe langa albia raului Recea fie din satul Bordesti pe un drum asfaltat pana in apropierea manastirii .
De pe drumul ce leaga orasele Focsani si Ramnicu Sarat la o distanta de 20 de kilometri de Focsani din localitatea Dumbraveni se merge cale de trei kilometri inspre vest pana in satul Dragosloveni de unde se mai parcurg alti doi kilometri inspre sud .
Prima atestare documentara a unui locas de cult pe locul actualei manastiri dateaza din anul 1685 cand intr-un hrisov al vremii este mentionat si Schitul Recea .
Alte mentionari ale Schitului dateaza din anii 1700 si 1710 .
Biserica locasului monahal este inchinata Adormirii Maicii Domnului .
Biserica Schitului a fost reconstruita la inceputul secolului al XIX-lea alte lucrari de reparatii avand loc mai apoi in anii 1850 1948 si 1983 .
In urma secularizarii averilor manastiresti aplicata in anul 1863 asezamantul monahal Recea este desfiintat Biserica acestuia fiind folosita ca Biserica Parohiala pana in anul 1947.
Incepand cu anul 1947 cateva maici se aseaza in vechiul Schit reluand viata monahala de odinioara .
Potrivit traditiei locului trei maici au poposit in acest loc printre care si monahia Iuliana Caragioiu .
Dupa numai cativa ani maicile au inceput sa fie asuprite de comunisti .
Biserica Adormirea Maicii Domnului a fost consolidata in perioada anilor 1985-1990 .
Dupa anul 1990 Manastirea Recea a fost reinfiintata cu aceasta ocazie executandu-se mai multe lucrari de restaurare si constructie .
Obstea monahala numara astazi cateva zeci de monahii .
marți, 11 aprilie 2017
Frãsinei-o altã mãnãstire importantã a țãrii noastre
Mãnãstirea Frãsinei este singura mãnãstire ortodoxã din România unde femeile nu au voie sã intre.
Mãnãstirea se aflã în comuna Muereasca județul Vâlcea.
Din localitatea Râmnicu-Vâlcea se merge pe drumul național 7 (drumul european 61) înspre Sibiu cale de vreo 10 kilometri pânã în dreptul localitãții Gura Vãii unde se face stânga pânã în localitatea Muereasca.
În aceastã sfântã mãnãstire regulamentul Sfântului Calinic unic în felul lui de a nu se mânca niciodatã carne în mãnãstire de a nu intra niciodatã femei în mãnãstire și de a se face slujbã la miezul nopții pânã dimineața este pãstrat cu strictețe.
Mãnãstirea Frãsinei denumire primitã datoritã pãdurilor de frasini din zonã dateazã din anul 1710 când doi monahi anume cuvioșii Ilarion și Ștefan s-au retras în aceste locuri singuratice la început cei doi au locuit într-o colibã de lemn având doar un Paraclis unde se rugau.
Dupã anul 1718 Cuvioșii Ilarion și Ștefan se hotãrãsc sâ se stabileascã definitiv aici și sã dea o formã legalã Schitului pe care îl înființaserã.
De aceea merg la Episcopul Inochentie al Râmnicului și Noului Severin spre a obține binecuvântarea necesarã întemeierii și aprobarea oficialã pe baza cãreia sã poatã locui în siguranțã .
Dupã septembrie 1727 Episcopul le oferã aprobarea alãturi de un lot de pãmânt format în mare parte de pãdure și pãșune.
Pãrinții nevoitori aveau în grijã o livadã precum și o grãdinã.
Pentru cã acest schit își începuse existența prin sine fãrã o contribuție din partea cuiva Episcopul Inochentie hotãrãște ca el sã rãmânã autonom în continuare fãrã a fi supus vreunei autoritãți civile sau Bisericești.
Locuitorii satului din apropiere au încercat sã-i alunge pe cãlugãri și sã le ia pãmântul.
Cãlugãrii se adreseazã unor boieri din Râmnicu Vâlcea (Cârstea și Nicolițã) care le iau apãrarea.
Aceștia au cerut Episcopiei sã le vândã lor terenul pe care sã-l dea Schitului printr-un act de donație.
Episcopia a fost de acord și astfel acești boieri au devenit ctitori ai Schitului.
Situația creatã prin donație a pus capãt conflictului.
Mãnãstirea se aflã în comuna Muereasca județul Vâlcea.
Din localitatea Râmnicu-Vâlcea se merge pe drumul național 7 (drumul european 61) înspre Sibiu cale de vreo 10 kilometri pânã în dreptul localitãții Gura Vãii unde se face stânga pânã în localitatea Muereasca.
În aceastã sfântã mãnãstire regulamentul Sfântului Calinic unic în felul lui de a nu se mânca niciodatã carne în mãnãstire de a nu intra niciodatã femei în mãnãstire și de a se face slujbã la miezul nopții pânã dimineața este pãstrat cu strictețe.
Mãnãstirea Frãsinei denumire primitã datoritã pãdurilor de frasini din zonã dateazã din anul 1710 când doi monahi anume cuvioșii Ilarion și Ștefan s-au retras în aceste locuri singuratice la început cei doi au locuit într-o colibã de lemn având doar un Paraclis unde se rugau.
Dupã anul 1718 Cuvioșii Ilarion și Ștefan se hotãrãsc sâ se stabileascã definitiv aici și sã dea o formã legalã Schitului pe care îl înființaserã.
De aceea merg la Episcopul Inochentie al Râmnicului și Noului Severin spre a obține binecuvântarea necesarã întemeierii și aprobarea oficialã pe baza cãreia sã poatã locui în siguranțã .
Dupã septembrie 1727 Episcopul le oferã aprobarea alãturi de un lot de pãmânt format în mare parte de pãdure și pãșune.
Pãrinții nevoitori aveau în grijã o livadã precum și o grãdinã.
Pentru cã acest schit își începuse existența prin sine fãrã o contribuție din partea cuiva Episcopul Inochentie hotãrãște ca el sã rãmânã autonom în continuare fãrã a fi supus vreunei autoritãți civile sau Bisericești.
Locuitorii satului din apropiere au încercat sã-i alunge pe cãlugãri și sã le ia pãmântul.
Cãlugãrii se adreseazã unor boieri din Râmnicu Vâlcea (Cârstea și Nicolițã) care le iau apãrarea.
Aceștia au cerut Episcopiei sã le vândã lor terenul pe care sã-l dea Schitului printr-un act de donație.
Episcopia a fost de acord și astfel acești boieri au devenit ctitori ai Schitului.
Situația creatã prin donație a pus capãt conflictului.
luni, 10 aprilie 2017
Stirigoi-o altã mãnãstire importantã a țãrii noastre
Mãnãstirea Stirigoi este o mãnãstire ortodoxã din România cu hramul Înãlțarea Domnului situatã în comuna Zemeș din județul Bacãu pe platoul Muntelui Chiliilor ce aparține culmii Runcul Stânelor din Munții Tarcãu.
Tradiția oralã consemneazã cã în secolul al XVII-lea aici au viețuit câțiva pustnici ce locuiau în chilii construite fiecare pe câte o colinã de unde și denumirea de Muntele Chiliilor.
Vârful acestui munte se numește Stirigoi dupã o plantã otrãvitoare care se gãsește în aceastã zonã-numitã stirigoaie și care a influențat toponimia locurilor.
Vietuirea cãlugãrilor de pe Muntele Chiliilor din secolul al XVII-lea -consemnatã de tradiția oralã a fost succedatã conform surselor istorice -în 1924 de refugierea aici -pe fondul divergențelor de ordin canonic -privind trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian a unei obști de 10-12 cãlugãrițe.
În anul 1937 -de aceastã datã cu asentimentul Bisericii Ortodoxe și cu susținerea financiarã a sondorilor de la schelele petroliere din zonã se reînființeazã aici un schit de maici.
Acesta a fost distrus de un incendiu în 1956 și reconstruit un an mai târziu cu contribuția populației locale.
Doi ani mai târziu în urma Decretului 410 printre mãnãstirile desființate de autoritãțile comuniste se numãrã și cea din Zemeș.
Anul 1987 a adus cu el tentativa de redeschidere a mãnãstirii Stirigoi sub îndrumarea Ieromonahului Natanail Amucelniței dar ritualul de resfințire a avut loc abia în 1993.
În 1994 este numit aici Stareț Protosinghelul Emilian Ciobanu.
Lucrãrile de renovare ale construcțiilor atacate de ciuperca lemnului de brad continuã și ulterior se ridicã în curte o cruce înaltã din metal -electrificatã în memoria eroilor revoluției din 1989.
Din pãcate în 30 ianuarie 2008 un nou incendiu a distrus Biserica de lemn a mãnãstirii.
Biserica (veche) de lemn acoperitã cu dranițã cu plan cruciform și 3 turle -una mare și alte douã mai mici oarbe pe pridvor era situatã pe o temelie de piatrã.
Pridvorul în care intrarea se face dinspre vest printr-o ușã din stejar cu o cruce sculptatã pe fața exterioarã era închis și cu pardosealã de ciment mozaicat .
Intrarea în pronaos se fãcea tot printr-o ușã din stejar -sculptatã pe ambele fețe iconostasul deasemeni era din lemn sculptat.
Exista și un pridvor deschis.
Tradiția oralã consemneazã cã în secolul al XVII-lea aici au viețuit câțiva pustnici ce locuiau în chilii construite fiecare pe câte o colinã de unde și denumirea de Muntele Chiliilor.
Vârful acestui munte se numește Stirigoi dupã o plantã otrãvitoare care se gãsește în aceastã zonã-numitã stirigoaie și care a influențat toponimia locurilor.
Vietuirea cãlugãrilor de pe Muntele Chiliilor din secolul al XVII-lea -consemnatã de tradiția oralã a fost succedatã conform surselor istorice -în 1924 de refugierea aici -pe fondul divergențelor de ordin canonic -privind trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian a unei obști de 10-12 cãlugãrițe.
În anul 1937 -de aceastã datã cu asentimentul Bisericii Ortodoxe și cu susținerea financiarã a sondorilor de la schelele petroliere din zonã se reînființeazã aici un schit de maici.
Acesta a fost distrus de un incendiu în 1956 și reconstruit un an mai târziu cu contribuția populației locale.
Doi ani mai târziu în urma Decretului 410 printre mãnãstirile desființate de autoritãțile comuniste se numãrã și cea din Zemeș.
Anul 1987 a adus cu el tentativa de redeschidere a mãnãstirii Stirigoi sub îndrumarea Ieromonahului Natanail Amucelniței dar ritualul de resfințire a avut loc abia în 1993.
În 1994 este numit aici Stareț Protosinghelul Emilian Ciobanu.
Lucrãrile de renovare ale construcțiilor atacate de ciuperca lemnului de brad continuã și ulterior se ridicã în curte o cruce înaltã din metal -electrificatã în memoria eroilor revoluției din 1989.
Din pãcate în 30 ianuarie 2008 un nou incendiu a distrus Biserica de lemn a mãnãstirii.
Biserica (veche) de lemn acoperitã cu dranițã cu plan cruciform și 3 turle -una mare și alte douã mai mici oarbe pe pridvor era situatã pe o temelie de piatrã.
Pridvorul în care intrarea se face dinspre vest printr-o ușã din stejar cu o cruce sculptatã pe fața exterioarã era închis și cu pardosealã de ciment mozaicat .
Intrarea în pronaos se fãcea tot printr-o ușã din stejar -sculptatã pe ambele fețe iconostasul deasemeni era din lemn sculptat.
Exista și un pridvor deschis.
duminică, 9 aprilie 2017
Rasca -o alta manastire importanta a tarii noastre
Manastirea Rasca este o veche manastire ortodoxa aflata la o distanta de aproximativ 15 kilometri de Falticeni in comuna Rasca judetul Suceava .
Inca din vremea Bogdan si Petru Rares Manastirea Rasca se dovedeste a fi un adevarat stalp de credinta si spiritualitate ortodoxa pentru aceasta regiune incarcata de istorie .
Manastirea Rasca a fost construita de domnitorul Petru Rares in anul 1542 .
Spre deosebire de celelalte ctitorii Bisericesti ale domnitorului aceasta nu are niste dimensiuni impresionante are un plan foarte simplu in forma de cruce fara pridvor si fara gropnita (camera mormintelor ).
Potrivit traditiei locale aici vietuiau sihastri inca din secolul al XIV-lea .
Toti nevoitorii de pe malurile raului Moldova s-au adunat la un loc intemeind astfel o smerita comunitate monahala .
Ei s-au asezat pe locul actualei localitati Bogdanesti au si zidit o mica Biserica inchinata Sfantului Ioan Teologul .
Domnitorul Bogdan I al Moldovei va rectitori Biserica de lemn a sihastrilor moldoveni ocazie cu care comunitatea monahala a primit numele de "Schitul Bogoslov " sau "Sihastria Bogdanestilor ".
O parte din Calugarii Schitului vietuiau in obste in vreme ce alta parte se nevoiau in retragere in singuratate si in tacere fie pe valea paraului Rasca fie in adancul muntilor din apropiere .
In vremea posturilor de peste an mai toti calugarii din Schit se retrageau in singuratate in locuri ascunse din Muntii Plesu si Slatioru undeva la zece kilometri mai sus de schit .
Manastirea Bogdanesti cum mai era numita sihastria a fost zidita de Bogdan I al Moldovei (1359-1365) in anul 1363 spre a sluji ca Biserica domneasca pentru localitatea Baia .
In vremea domnitorului Alexandru cel Bun cat si sub domnia Sfantului Stefan cel Mare manastirea s-a extins si mai mult obstea crescand iar cladirile inmultindu-se .
Intre anii 1512-1517 manastirea a fost innoita de Bogdan cel Orb acesta ctitorind o noua Biserica inchinata Sfantului Ierarh Nicolae .
Manastirea avea sa fie insa distrusa din temelie de catre tatari in anii 1510 si 1512 si de catre turcii lui Soliman Magnificul in anul 1538 .
Dupa distrugerea ei de catre turci ea nu a mai putut fi reconstruita pentru o vreme .
Revenit pe tronul Moldovei in anul 1541 domnitorul moldovean Petru Rares (1527-1538;1541-1546) la indemnul Mitropolitului Grigorie Rosca a mutat sihastria calugarilor moldoveni cu trei kilometri mai inspre munte .
Domnitorul a dat bani Episcopului de Roman Preasfintitului Macarie dupa cum reiese dintr-o traducere tarzie a pisaniei manastirii spre a zidi o noua Biserica in stilul obisnuit al epocii .
In zidirea manastirii celei mari intre anii 1542-1546 domnitorul si Episcopul au fost ajutati si de logofetii Ioan si Teodor Bals .
Biserica centrala a manastirii era de dimensiuni modeste si avea hramul Sfantul Ierarh Nicolae .
De jur-imprejur au fost construite ziduri fortificate cu creneluri si un turn pentru a sluji la nevoie ca si cetate .
Sfintirea manastirii a avut loc in data de 9 mai 1542 cu aceasta ocazie fiind aduse aici si Moastele Sfantului Nicolae .
Dupa terminare Manastirea Rasca a devenit metoc al Manastirii Probota .
In data de 11 iulie 1572 in urma unei lupte pierdute prin tradare turcii si tatarii au invadat Moldova .
La apropierea paganilor de Manastirea Rasca calugarii au coborat clopotele din turn si le-au aruncat in lacul din curtea exterioara spre a nu fi topite si transformate in gloante .
In urma ravagiilor facute in manastire de catre turci si tatari aceasta a ramas pustie vreme de aproape 40 de ani .
Intre anii 1611-1617 marele vornic Costea Bacioc impreuna cu sotia sa Candachia si cu fiica lor Tudosca prima sotie a domnitorului Vasile Lupu isi va darui o foarte mare parte din avere pentru refacerea complexului monahal de la Manastirea Rasca .
Inca din vremea Bogdan si Petru Rares Manastirea Rasca se dovedeste a fi un adevarat stalp de credinta si spiritualitate ortodoxa pentru aceasta regiune incarcata de istorie .
Manastirea Rasca a fost construita de domnitorul Petru Rares in anul 1542 .
Spre deosebire de celelalte ctitorii Bisericesti ale domnitorului aceasta nu are niste dimensiuni impresionante are un plan foarte simplu in forma de cruce fara pridvor si fara gropnita (camera mormintelor ).
Potrivit traditiei locale aici vietuiau sihastri inca din secolul al XIV-lea .
Toti nevoitorii de pe malurile raului Moldova s-au adunat la un loc intemeind astfel o smerita comunitate monahala .
Ei s-au asezat pe locul actualei localitati Bogdanesti au si zidit o mica Biserica inchinata Sfantului Ioan Teologul .
Domnitorul Bogdan I al Moldovei va rectitori Biserica de lemn a sihastrilor moldoveni ocazie cu care comunitatea monahala a primit numele de "Schitul Bogoslov " sau "Sihastria Bogdanestilor ".
O parte din Calugarii Schitului vietuiau in obste in vreme ce alta parte se nevoiau in retragere in singuratate si in tacere fie pe valea paraului Rasca fie in adancul muntilor din apropiere .
In vremea posturilor de peste an mai toti calugarii din Schit se retrageau in singuratate in locuri ascunse din Muntii Plesu si Slatioru undeva la zece kilometri mai sus de schit .
Manastirea Bogdanesti cum mai era numita sihastria a fost zidita de Bogdan I al Moldovei (1359-1365) in anul 1363 spre a sluji ca Biserica domneasca pentru localitatea Baia .
In vremea domnitorului Alexandru cel Bun cat si sub domnia Sfantului Stefan cel Mare manastirea s-a extins si mai mult obstea crescand iar cladirile inmultindu-se .
Intre anii 1512-1517 manastirea a fost innoita de Bogdan cel Orb acesta ctitorind o noua Biserica inchinata Sfantului Ierarh Nicolae .
Manastirea avea sa fie insa distrusa din temelie de catre tatari in anii 1510 si 1512 si de catre turcii lui Soliman Magnificul in anul 1538 .
Dupa distrugerea ei de catre turci ea nu a mai putut fi reconstruita pentru o vreme .
Revenit pe tronul Moldovei in anul 1541 domnitorul moldovean Petru Rares (1527-1538;1541-1546) la indemnul Mitropolitului Grigorie Rosca a mutat sihastria calugarilor moldoveni cu trei kilometri mai inspre munte .
Domnitorul a dat bani Episcopului de Roman Preasfintitului Macarie dupa cum reiese dintr-o traducere tarzie a pisaniei manastirii spre a zidi o noua Biserica in stilul obisnuit al epocii .
In zidirea manastirii celei mari intre anii 1542-1546 domnitorul si Episcopul au fost ajutati si de logofetii Ioan si Teodor Bals .
Biserica centrala a manastirii era de dimensiuni modeste si avea hramul Sfantul Ierarh Nicolae .
De jur-imprejur au fost construite ziduri fortificate cu creneluri si un turn pentru a sluji la nevoie ca si cetate .
Sfintirea manastirii a avut loc in data de 9 mai 1542 cu aceasta ocazie fiind aduse aici si Moastele Sfantului Nicolae .
Dupa terminare Manastirea Rasca a devenit metoc al Manastirii Probota .
In data de 11 iulie 1572 in urma unei lupte pierdute prin tradare turcii si tatarii au invadat Moldova .
La apropierea paganilor de Manastirea Rasca calugarii au coborat clopotele din turn si le-au aruncat in lacul din curtea exterioara spre a nu fi topite si transformate in gloante .
In urma ravagiilor facute in manastire de catre turci si tatari aceasta a ramas pustie vreme de aproape 40 de ani .
Intre anii 1611-1617 marele vornic Costea Bacioc impreuna cu sotia sa Candachia si cu fiica lor Tudosca prima sotie a domnitorului Vasile Lupu isi va darui o foarte mare parte din avere pentru refacerea complexului monahal de la Manastirea Rasca .
sâmbătă, 8 aprilie 2017
Piatra Taieturii -o alta manastire importanta a tarii noastre
Manastirea Piatra Taieturii este un asezamant monastic situat la altitudinea de 1700 de metri pe versantul vestic al Culmii Piatra Taieturii din Muntii Bistritei aflat in arealul administrativ al Comunei Panaci din judetul Suceava .
Cai de acces :
-Rutier :Din Vatra Dornei spre est pe DN 17 B apoi la dreapta spre Panaci pe DJ 174 si ulterior stanga pe DC 81 B
-Turistic :Sunt mai multe trasee turistice de 1,5 -3 ore din Panaci care duc la Schit toate superbe .
Punctul de intrare pe traseul rutier catre Manastirea Piatra Taieturii il reprezinta centrul comunei Panaci -intersectia spre stanga din fata Primariei semnalizata cu indicatoare .
Prima parte a drumului ( circa 2 kilometri ) care urmeaza Valea Chirileni este betonata si urca lin printre gospodarii .
La sfarsitul acestei portiuni drumul mai continua sa urce pentru cateva sute de metri pe firul vaii dupa care urca abrupt pe versantul din dreapta al sensului de urcare pentru mai bine de un kilometru .
Restul traseului urmeaza in mare parte curba de nivel pana sub manastire ultima parte fiind putin mai solicitanta .
Odata ajunsi in dreptul manastirii pe partea dreapta veti intalni o troita mare iar la o suta de metri de aceasta o intersectie .
Pentru o vizita la manastire urmati drumul din dreapta aproximativ 100 de metri .
Lacasul apartine de Protopopiatul Campulung Moldovenesc Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor Mitropolia Moldovei si Bucovinei .
In incinta manastirii se afla :
-Biserica cu hramul "Nasterea Maicii Domnului "
-Paraclisul cu hramul "Sfantul Prooroc Ilie Tesviteanul "
-Portalul de intrare
-Clopotnita
-Casa de oaspeti cu doua nivele avand o capacitate de 50 de locuri
-Pestera "Sfanta Cruce "
-Pestera "Sfantul Antonie cel Mare "
-Corp de chilii
-Anexe.
Langa manastire este o cruce inalta ridicata pe borna ce marca odinioara hotarul cu Imperiul Austro-Ungar .
La poarta de jos a manastirii este o troita cu hramul "Sfantul Antonie cel Mare ".
In curtea manastirii este incorporata stanca din varful Muntelui Piatra Taieturii de la care vine si numele locului .
La baza acestei stanci unde datorita pozitiei ei dominatoare a fost in vremea razboiului cuib de mitraliera este pestera care a fost pictata si sfintita tot cu hramul Sfantului Antonie cel Mare .
In padurea de la Piatra Taieturii a trait in pustie Parintele Ilie Cleopa in cei sase ani de prigoana comunista intr-o groapa aflata la radacina unui brad .
Initial pe locul actualei manastiri a fost un Schit cu hramul Nasterea Maicii Domnului .
Piatra de temelie a fost pusa in anul 1933 de catre Preotul Iosif Achirilei ctitorul acestui asezamant pe locul proprietatii familiei sale .
Mormantul sau se afla astazi in naosul Bisericii mari acoperit de o lespede de marmura .
Schitul a fost sfintit la 8 septembrie 1933 de catre Mitropolitul Bucovinei Nectarie Cotlarciuc.
Prin Decretul 410/1959 schitul a fost desfiintat in anul 1962 fiind chiar demolat .
Incepand cu 1 iunie 1990 s-a trecut la reinfiintarea asezamantului de aceasta data cu rang de manastire prin decizia Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor turnandu-se temelia noii Biserici mari pe vechiul amplasament si cu acelasi hram "Nasterea Maicii Domnului ".
Aceasta a fost finalizata la 1 iunie 1997 fiind sfintita de catre Pimen Arhiepiscop al Sucevei si Radautilor si Teodosie Snagoveanul Arhiepiscop al Tomisului .
Pictura a fost executata de catre pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului fiind finalizata la 23 august 1998 .
Mai intai a fost insa terminat si sfintit la 8 septembrie 1992 de catre Arhiepiscopul Pimen Paraclisul cu hramul "Sfantul Prooroc Ilie Tesviteanul ".
Doi ani mai tarziu la 11 septembrie 1994 s-a finalizat pictura acestuia tot de catre Nicolae Gavrilean .
La 1 octombrie 2000 s-au finalizat lucrarile de constructie a clopotnitei a unei case de oaspeti cu doua nivele avand o capacitate de 50 de locuri precum si de amenajare a altor doua lacase de rugaciune din apropiere :Pestera "Sfanta Cruce " si Pestera "Sfantul Antonie cel Mare " aceasta din urma fiind pictata in tempera si resfintita de catre Arhiepiscopul Pimen la 20 iulie 2003 .
Cai de acces :
-Rutier :Din Vatra Dornei spre est pe DN 17 B apoi la dreapta spre Panaci pe DJ 174 si ulterior stanga pe DC 81 B
-Turistic :Sunt mai multe trasee turistice de 1,5 -3 ore din Panaci care duc la Schit toate superbe .
Punctul de intrare pe traseul rutier catre Manastirea Piatra Taieturii il reprezinta centrul comunei Panaci -intersectia spre stanga din fata Primariei semnalizata cu indicatoare .
Prima parte a drumului ( circa 2 kilometri ) care urmeaza Valea Chirileni este betonata si urca lin printre gospodarii .
La sfarsitul acestei portiuni drumul mai continua sa urce pentru cateva sute de metri pe firul vaii dupa care urca abrupt pe versantul din dreapta al sensului de urcare pentru mai bine de un kilometru .
Restul traseului urmeaza in mare parte curba de nivel pana sub manastire ultima parte fiind putin mai solicitanta .
Odata ajunsi in dreptul manastirii pe partea dreapta veti intalni o troita mare iar la o suta de metri de aceasta o intersectie .
Pentru o vizita la manastire urmati drumul din dreapta aproximativ 100 de metri .
Lacasul apartine de Protopopiatul Campulung Moldovenesc Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor Mitropolia Moldovei si Bucovinei .
In incinta manastirii se afla :
-Biserica cu hramul "Nasterea Maicii Domnului "
-Paraclisul cu hramul "Sfantul Prooroc Ilie Tesviteanul "
-Portalul de intrare
-Clopotnita
-Casa de oaspeti cu doua nivele avand o capacitate de 50 de locuri
-Pestera "Sfanta Cruce "
-Pestera "Sfantul Antonie cel Mare "
-Corp de chilii
-Anexe.
Langa manastire este o cruce inalta ridicata pe borna ce marca odinioara hotarul cu Imperiul Austro-Ungar .
La poarta de jos a manastirii este o troita cu hramul "Sfantul Antonie cel Mare ".
In curtea manastirii este incorporata stanca din varful Muntelui Piatra Taieturii de la care vine si numele locului .
La baza acestei stanci unde datorita pozitiei ei dominatoare a fost in vremea razboiului cuib de mitraliera este pestera care a fost pictata si sfintita tot cu hramul Sfantului Antonie cel Mare .
In padurea de la Piatra Taieturii a trait in pustie Parintele Ilie Cleopa in cei sase ani de prigoana comunista intr-o groapa aflata la radacina unui brad .
Initial pe locul actualei manastiri a fost un Schit cu hramul Nasterea Maicii Domnului .
Piatra de temelie a fost pusa in anul 1933 de catre Preotul Iosif Achirilei ctitorul acestui asezamant pe locul proprietatii familiei sale .
Mormantul sau se afla astazi in naosul Bisericii mari acoperit de o lespede de marmura .
Schitul a fost sfintit la 8 septembrie 1933 de catre Mitropolitul Bucovinei Nectarie Cotlarciuc.
Prin Decretul 410/1959 schitul a fost desfiintat in anul 1962 fiind chiar demolat .
Incepand cu 1 iunie 1990 s-a trecut la reinfiintarea asezamantului de aceasta data cu rang de manastire prin decizia Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor turnandu-se temelia noii Biserici mari pe vechiul amplasament si cu acelasi hram "Nasterea Maicii Domnului ".
Aceasta a fost finalizata la 1 iunie 1997 fiind sfintita de catre Pimen Arhiepiscop al Sucevei si Radautilor si Teodosie Snagoveanul Arhiepiscop al Tomisului .
Pictura a fost executata de catre pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului fiind finalizata la 23 august 1998 .
Mai intai a fost insa terminat si sfintit la 8 septembrie 1992 de catre Arhiepiscopul Pimen Paraclisul cu hramul "Sfantul Prooroc Ilie Tesviteanul ".
Doi ani mai tarziu la 11 septembrie 1994 s-a finalizat pictura acestuia tot de catre Nicolae Gavrilean .
La 1 octombrie 2000 s-au finalizat lucrarile de constructie a clopotnitei a unei case de oaspeti cu doua nivele avand o capacitate de 50 de locuri precum si de amenajare a altor doua lacase de rugaciune din apropiere :Pestera "Sfanta Cruce " si Pestera "Sfantul Antonie cel Mare " aceasta din urma fiind pictata in tempera si resfintita de catre Arhiepiscopul Pimen la 20 iulie 2003 .
vineri, 7 aprilie 2017
Neamț-o altã mãnãstire importantã a țãrii noastre
Mãnãstirea Neamț este așezatã la o distanțã de 12 kilometri nord-vest fațã de Cetatea Neamțului pe valea râușorului Nemțișor.
Mãnãstirea Neamț mai este numitã și "Ierusalimul ortodoxiei române".
Izvoare istorice care sã determine cu exactitate timpul și împrejurãrile în care ea a luat ființã nu existã.
Tradiții locale puternice în mai multe versiuni dovedesc existența mãnãstirii la sfârșitul celui de-al XIV-lea secol.
O inscripție de pe un clopot din veacul al XIX-lea spune :"Acest clopot s-au vãrsat din materialul clopotului fãcut la 1393 de domnul Ștefan cel dintâi și care s-au topit la arderea mãnãstirii Neamțu 1862 noiembrie 20".
În tradiția localã înregistratã și de cronicari se pomenește însã de niște cãlugãri care ar fi venit de prin pãrțile Dunãrii -unii spun cã acești cãlugãri ar fi fost discipolii lui Nicodim organizatorul vieții mãnãstirești în Țara Româneascã -și ar fi întemeiat un schit chiar cu un veac mai înainte.
Acești ucenici au ridicat aici o Bisericã din lemn numitã de istorici "Biserica albã" pe locul de azi al Bisericii "Bogoslovul" din cimitirul mãnãstirii construitã mult mai târziu în anul 1835.
Primul document scris ce ni s-a pãstrat despre mãnãstirea Neamț este actul din 7 ianuarie 1407 din vremea lui Alexandru cel Bun dat de acel "Vlãdica Iosif" rudã apropiatã a lui Petru Mușat ajuns primul Mitropolit al Moldovei.
Acest act aratã cã la data pomenitã mãnãstirea Neamț era înzestratã cu douã sate dãruite de Petru Mușat douã mori douã vii și mai avea și cãrți odãjdii și vase.
Faptul acesta vine sã confirme existența ei cu un personal destul de numeros încã la acea datã.
Tot Petru Mușat a zidit și prima Bisericã din piatrã pe locul unde se gãsea pânã nu demult Biserica.
Dupã cutremurul din 1471 ctitoria lui fiind zdruncinatã din temelii Sfântul Ștefan cel Mare
va înãlța o nouã Bisericã alãturi de cea veche și care va fi sfințitã cu alai mare dupã izbânda de la Codrii Cosminului.
Mãnãstirea Neamț mai este numitã și "Ierusalimul ortodoxiei române".
Izvoare istorice care sã determine cu exactitate timpul și împrejurãrile în care ea a luat ființã nu existã.
Tradiții locale puternice în mai multe versiuni dovedesc existența mãnãstirii la sfârșitul celui de-al XIV-lea secol.
O inscripție de pe un clopot din veacul al XIX-lea spune :"Acest clopot s-au vãrsat din materialul clopotului fãcut la 1393 de domnul Ștefan cel dintâi și care s-au topit la arderea mãnãstirii Neamțu 1862 noiembrie 20".
În tradiția localã înregistratã și de cronicari se pomenește însã de niște cãlugãri care ar fi venit de prin pãrțile Dunãrii -unii spun cã acești cãlugãri ar fi fost discipolii lui Nicodim organizatorul vieții mãnãstirești în Țara Româneascã -și ar fi întemeiat un schit chiar cu un veac mai înainte.
Acești ucenici au ridicat aici o Bisericã din lemn numitã de istorici "Biserica albã" pe locul de azi al Bisericii "Bogoslovul" din cimitirul mãnãstirii construitã mult mai târziu în anul 1835.
Primul document scris ce ni s-a pãstrat despre mãnãstirea Neamț este actul din 7 ianuarie 1407 din vremea lui Alexandru cel Bun dat de acel "Vlãdica Iosif" rudã apropiatã a lui Petru Mușat ajuns primul Mitropolit al Moldovei.
Acest act aratã cã la data pomenitã mãnãstirea Neamț era înzestratã cu douã sate dãruite de Petru Mușat douã mori douã vii și mai avea și cãrți odãjdii și vase.
Faptul acesta vine sã confirme existența ei cu un personal destul de numeros încã la acea datã.
Tot Petru Mușat a zidit și prima Bisericã din piatrã pe locul unde se gãsea pânã nu demult Biserica.
Dupã cutremurul din 1471 ctitoria lui fiind zdruncinatã din temelii Sfântul Ștefan cel Mare
va înãlța o nouã Bisericã alãturi de cea veche și care va fi sfințitã cu alai mare dupã izbânda de la Codrii Cosminului.
joi, 6 aprilie 2017
Calapodești-o altã mãnãstire importantã a țãrii noastre
Mãnãstirea Sfântul Antipa de la Calapodești este o mãnãstire cu obște de cãlugãri din județul Bacãu.
Mãnãstirea poartã hramul Sfântul Cuvios Antipa ca hram principal dar și pe cel al Tuturor Sfinților Romani.
Mãnãstirea Calapodești este situatã la 68 de kilometri sud-est de orașul Bacãu în satul Calapodești din comuna Dealul Morii pe șoseaua Bacãu-Secuieni-Izvorul Berheciului-Dealul Morii-Frumușelu.
Din satul Banca înainte de Dealul Morii se poate folosi o potecã ce urcã dealul poteca pornind de la 150 de metri de stația de autobuz.
Fațã de orașul Adjud Mãnãstirea Calapodești se aflã la o distanțã de 37 de kilometri nord-est .
În Biserica actualului sat Calapodești a primit Taina Botezului în anul 1816 Alexandru Luchian devenit mai târziu Sfântul Antipa .
Pentru amintirea vredniciei Sfântului Antipa credincioșii din satul Calapodești și satele vecine au cerut înființarea unei mãnãstiri.
Dorința lor a fost bine primitã de Episcopia Romanului care în anul 1997 îl numește pe Ieromonahul Ghenadie Dinga sã se ocupe de ridicarea construcțiilor necesare și organizarea unei obști de cãlugãri .
Intrarea în incinta mãnãstirii se face pe o poartã de lemn sculptatã în stil tradițional .
Gardul este tot din lemn și acoperit cu tegolã.
Odatã intrați în curtea mãnãstirii credincioșii sunt conduși pe o alee betonatã cu bãnci din lemn pentru odihnã.
Chiliile sunt chiar lângã vechea Bisericã a cimitirului urmând ca odatã cu terminarea noii Biserici sã se construiascã un alt rând de chilii ce vor întregi proiectul de construcție.
Sfântul Antipa s-a nãscut în secolul al XIX-lea în Moldova a ajuns apoi în Sfântul Munte Athos și a trecut la cele veșnice în Mãnãstirea Valaam situatã pe o insulã din Lacul Ladoga
în Rusia la nord de Sankt Petersburg dupã 17 ani de nevoințã în acest loc.
Mãnãstirea poartã hramul Sfântul Cuvios Antipa ca hram principal dar și pe cel al Tuturor Sfinților Romani.
Mãnãstirea Calapodești este situatã la 68 de kilometri sud-est de orașul Bacãu în satul Calapodești din comuna Dealul Morii pe șoseaua Bacãu-Secuieni-Izvorul Berheciului-Dealul Morii-Frumușelu.
Din satul Banca înainte de Dealul Morii se poate folosi o potecã ce urcã dealul poteca pornind de la 150 de metri de stația de autobuz.
Fațã de orașul Adjud Mãnãstirea Calapodești se aflã la o distanțã de 37 de kilometri nord-est .
În Biserica actualului sat Calapodești a primit Taina Botezului în anul 1816 Alexandru Luchian devenit mai târziu Sfântul Antipa .
Pentru amintirea vredniciei Sfântului Antipa credincioșii din satul Calapodești și satele vecine au cerut înființarea unei mãnãstiri.
Dorința lor a fost bine primitã de Episcopia Romanului care în anul 1997 îl numește pe Ieromonahul Ghenadie Dinga sã se ocupe de ridicarea construcțiilor necesare și organizarea unei obști de cãlugãri .
Intrarea în incinta mãnãstirii se face pe o poartã de lemn sculptatã în stil tradițional .
Gardul este tot din lemn și acoperit cu tegolã.
Odatã intrați în curtea mãnãstirii credincioșii sunt conduși pe o alee betonatã cu bãnci din lemn pentru odihnã.
Chiliile sunt chiar lângã vechea Bisericã a cimitirului urmând ca odatã cu terminarea noii Biserici sã se construiascã un alt rând de chilii ce vor întregi proiectul de construcție.
Sfântul Antipa s-a nãscut în secolul al XIX-lea în Moldova a ajuns apoi în Sfântul Munte Athos și a trecut la cele veșnice în Mãnãstirea Valaam situatã pe o insulã din Lacul Ladoga
în Rusia la nord de Sankt Petersburg dupã 17 ani de nevoințã în acest loc.
miercuri, 5 aprilie 2017
Aninoasa -o alta manastire importanta a tarii noastre
Manastirea Aninoasa este o manastire ortodoxa aflata in localitatea Aninoasa judetul Arges .
Monument istoric si de arhitectura Manastirea Aninoasa se prezinta ca un ansamblu arhitectonic de traditie Brancoveneasca avand o incinta dreptunghiulara prevazuta cu un turn-clopotnita chilii si paraclis .
Numele manastirii si al localitatii se trage de la padurile de arini (anini) care se intindeau odinioara pe colinele din imprejurimi .
Asezata la o distanta de aproape douazeci de kilometri de Campulung si la treizeci de kilometri de Curtea de Arges manastirea este insufletita de o obste de maici .
Biserica acesteia este inchinata Sfantului Ierarh Nicolae iar Paraclisul cel vechi este inchinat Sfintilor Mucenici Gheorghe si Dimitrie .
Manastirea Aninoasa a fost construita in anul 1677 de catre boierul clucer Tudoran Vladescu .
Inaintea acestei Biserici in localitatea Aninoasa se afla o Biserica mica dupa cum relateaza Mitropolitul Neofit al Ungro-Vlahiei care a vizitat manastirile muscelene in anul 1746 .
Vechea Biserica fusese zidita de "Tudoran Aninosanu vel clucer care pe urma s-a calugarit ".
Familie de boieri locali Vladestii au dorit initial ca Biserica zidita sa fie Biserica de curte boiereasca iar nu manastire .
In acelasi an insa sotia ctitorului anume Alexandra a trecut la cele vesnice .
Nu dupa multa vreme va muri si cumnata acesteia Safta .
Amandoua vor fi inmormantate in pronaosul Bisericii .
Dupa moartea sotiei sale boierul Tudoran s-a calugarit primind numele de Teodosie .
In acest context Biserica de curte a devenit manastire de calugari .
Pisania originala a Bisericii sapata in piatra si asezata deasupra usii de la intrare marturiseste urmatoarele :"Cu vrerea Tatalui si Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh ziditu-se-au aceasta Sfanta Biserica den temelia cu indemnarea cinstitului marelui Arhiereu Parintele nostru Sfantul Nicolae cutotvoret ca sa fie Biserica de mir dentru osteneala robului lui Dumnezeu Tudoran biv vel Clucer i Jupanita ego Alexandra .
Iar cand au fost la sfarsitul Sfintei Biserici despartindu-l Dumnezeu de sotie de s-au pristavit primit-au cinul ingeresc de s-au calugarit si-i fu numele Teodosie monah.
Si au numit Sfanta Biserica sa fie manastire de obste de calugari in zilele luminatului Domn Io Duca Voievod ."
Boierii au zidit mai intai Biserica simpla fara pridvor si exonartez avand o singura turla centrala .
Pridvorul Bisericii zidurile imprejmuitoare groase de pana la doi metri chiliile si celelalte anexe de trebuinta au fost zidite intre anii 1722-1730 prin purtarea de grija a Episcopului Daniil Mitropolitului Ungro-Vlahiei care imbratisase viata monahala in Manastirea Aninoasa .
Monument istoric si de arhitectura Manastirea Aninoasa se prezinta ca un ansamblu arhitectonic de traditie Brancoveneasca avand o incinta dreptunghiulara prevazuta cu un turn-clopotnita chilii si paraclis .
Numele manastirii si al localitatii se trage de la padurile de arini (anini) care se intindeau odinioara pe colinele din imprejurimi .
Asezata la o distanta de aproape douazeci de kilometri de Campulung si la treizeci de kilometri de Curtea de Arges manastirea este insufletita de o obste de maici .
Biserica acesteia este inchinata Sfantului Ierarh Nicolae iar Paraclisul cel vechi este inchinat Sfintilor Mucenici Gheorghe si Dimitrie .
Manastirea Aninoasa a fost construita in anul 1677 de catre boierul clucer Tudoran Vladescu .
Inaintea acestei Biserici in localitatea Aninoasa se afla o Biserica mica dupa cum relateaza Mitropolitul Neofit al Ungro-Vlahiei care a vizitat manastirile muscelene in anul 1746 .
Vechea Biserica fusese zidita de "Tudoran Aninosanu vel clucer care pe urma s-a calugarit ".
Familie de boieri locali Vladestii au dorit initial ca Biserica zidita sa fie Biserica de curte boiereasca iar nu manastire .
In acelasi an insa sotia ctitorului anume Alexandra a trecut la cele vesnice .
Nu dupa multa vreme va muri si cumnata acesteia Safta .
Amandoua vor fi inmormantate in pronaosul Bisericii .
Dupa moartea sotiei sale boierul Tudoran s-a calugarit primind numele de Teodosie .
In acest context Biserica de curte a devenit manastire de calugari .
Pisania originala a Bisericii sapata in piatra si asezata deasupra usii de la intrare marturiseste urmatoarele :"Cu vrerea Tatalui si Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh ziditu-se-au aceasta Sfanta Biserica den temelia cu indemnarea cinstitului marelui Arhiereu Parintele nostru Sfantul Nicolae cutotvoret ca sa fie Biserica de mir dentru osteneala robului lui Dumnezeu Tudoran biv vel Clucer i Jupanita ego Alexandra .
Iar cand au fost la sfarsitul Sfintei Biserici despartindu-l Dumnezeu de sotie de s-au pristavit primit-au cinul ingeresc de s-au calugarit si-i fu numele Teodosie monah.
Si au numit Sfanta Biserica sa fie manastire de obste de calugari in zilele luminatului Domn Io Duca Voievod ."
Boierii au zidit mai intai Biserica simpla fara pridvor si exonartez avand o singura turla centrala .
Pridvorul Bisericii zidurile imprejmuitoare groase de pana la doi metri chiliile si celelalte anexe de trebuinta au fost zidite intre anii 1722-1730 prin purtarea de grija a Episcopului Daniil Mitropolitului Ungro-Vlahiei care imbratisase viata monahala in Manastirea Aninoasa .
marți, 4 aprilie 2017
Cornetu-o altã mãnãstire importantã a țãrii noastre
Mãnãstirea Cornetu este un monument impresionant de arhitecturã româneascã aflat pe Valea Oltului în satul Cãlinești la poalele muntelui Cornetu.
La aceasta se ajunge urmând drumul din Râmnicu Vâlcea spre Sibiu dupã o distanțã de 50 de kilometri.
Mãnãstirea de pe malul drept al Oltului dateazã din secolul al XVII-lea fiind o ctitorie a marelui vornic Mareș Bãjescu mare feudal și apropiat al Cantacuzinilor și al soției sale Maria.
Alegerea locului s-a fãcut cu atenție cãci pe de o parte era apropiat de pãmânturile sale iar pe de altã parte datoritã poziției sale era ferit din calea ochilor privitorilor.
Conform pisaniei originale sculptatã în piatrã de Albești aratã ca datã a terminãrii lucrãrilor ziua de 29 august 1666 în timpul domniei lui Radu Leon.
Autorul pisaniei este un anume popa Stan din Bãjesti cel care semneazã și pisania mãnãstirii Aninoasa peste 11 ani.
Daniile acesteia au urmat imediat chiar înainte de a se fi terminat lucrul la Bisericã.
Astfel Mareș Bãjescu printr-un act din 15 martie 1666 va înzestra Schitul cu satul Copãceni și munții Sașa și Cornetu precum și ocini în mai multe sate.
Biserica mãnãstirii este încadratã într-un pãtrat de piatrã ce cuprinde anexele și chiliile.
Colțurile complexului prezintã turnuri și un foișor.
Biserica aflatã în centru își pãstreazã încã forma originalã.
Biserica este înaltã cu ziduri foarte groase din piatrã.
Interiorul este compartimentat în altar naos și pronaos.
Are douã turle una pe naos și a doua pe pronaos.
Zidurile exterioare au alternanțã de tencuialã și cãrãmidã aparentã.
De jur împrejur se aflã un brâu înflorat prin vopsele.
Arhitectura Bisericii este una obișnuitã prezentând un plan trilobat cu un turn-clopotnițã cu opt laturi pe pronaos și turla Pantocratorului cu zece laturi pe care sunt situate ferestre mici.
Zidul este din cãrãmidã așezatã orizontal.
Cornisa este realizatã din cãrãmidã aparentã dispusã în formã de dinți de fierãstrãu.
Soclul este proeminent fiind realizat din bolovani de munte delimitați de cãrãmizi.
Arhitectura interiorului este una reprezentativã pentru Bisericile tradiționale având un zid între naos și pronaos .
Pictura muralã din naos este realizatã în tehnica fresco în secolul al XVIII-lea iar cea din pronaos este din secolul al XIX-lea.
Din nefericire nu se mai pãstreazã nimic din pictura originalã.
La aceasta se ajunge urmând drumul din Râmnicu Vâlcea spre Sibiu dupã o distanțã de 50 de kilometri.
Mãnãstirea de pe malul drept al Oltului dateazã din secolul al XVII-lea fiind o ctitorie a marelui vornic Mareș Bãjescu mare feudal și apropiat al Cantacuzinilor și al soției sale Maria.
Alegerea locului s-a fãcut cu atenție cãci pe de o parte era apropiat de pãmânturile sale iar pe de altã parte datoritã poziției sale era ferit din calea ochilor privitorilor.
Conform pisaniei originale sculptatã în piatrã de Albești aratã ca datã a terminãrii lucrãrilor ziua de 29 august 1666 în timpul domniei lui Radu Leon.
Autorul pisaniei este un anume popa Stan din Bãjesti cel care semneazã și pisania mãnãstirii Aninoasa peste 11 ani.
Daniile acesteia au urmat imediat chiar înainte de a se fi terminat lucrul la Bisericã.
Astfel Mareș Bãjescu printr-un act din 15 martie 1666 va înzestra Schitul cu satul Copãceni și munții Sașa și Cornetu precum și ocini în mai multe sate.
Biserica mãnãstirii este încadratã într-un pãtrat de piatrã ce cuprinde anexele și chiliile.
Colțurile complexului prezintã turnuri și un foișor.
Biserica aflatã în centru își pãstreazã încã forma originalã.
Biserica este înaltã cu ziduri foarte groase din piatrã.
Interiorul este compartimentat în altar naos și pronaos.
Are douã turle una pe naos și a doua pe pronaos.
Zidurile exterioare au alternanțã de tencuialã și cãrãmidã aparentã.
De jur împrejur se aflã un brâu înflorat prin vopsele.
Arhitectura Bisericii este una obișnuitã prezentând un plan trilobat cu un turn-clopotnițã cu opt laturi pe pronaos și turla Pantocratorului cu zece laturi pe care sunt situate ferestre mici.
Zidul este din cãrãmidã așezatã orizontal.
Cornisa este realizatã din cãrãmidã aparentã dispusã în formã de dinți de fierãstrãu.
Soclul este proeminent fiind realizat din bolovani de munte delimitați de cãrãmizi.
Arhitectura interiorului este una reprezentativã pentru Bisericile tradiționale având un zid între naos și pronaos .
Pictura muralã din naos este realizatã în tehnica fresco în secolul al XVIII-lea iar cea din pronaos este din secolul al XIX-lea.
Din nefericire nu se mai pãstreazã nimic din pictura originalã.
luni, 3 aprilie 2017
Ruschița-o altã mãnãstire importantã a țãrii noastre
Inițiativa construirii acestui așezãmânt aparține Prea Sfințitului Doctor Laurențiu Streza Episcopul Caransebeșului în urma unei vizite pastorale în localitatea Rușchița afectatã grav de inundațiile din primãvara anului 1999 s-a constatat cã multe din blocurile de locuințe erau pãrãsite și aflate într-o stare de degradare avansatã.
Pânã în anul 1989 în aceste blocuri locuiau minerii și familiile lor care lucraserã la mina din localitate și la cariera de marmurã.
Așa s-a ivit gândul de a se înființa un Centru cultural și spiritual pentru tineri .
Educația religios-moralã și culturalã își are rolul ei în pregãtirea acestei generații în duhul autentic al valorilor religioase și culturale ale poporului și ale ortodoxiei cu atât mai mult cu cât astãzi suntem luați cu asalt de curente și concepții religioase și culturale strãine.
Este o muncã grea care cere mult efort și oameni cu vocație pentru lucrul acesta.
Prin decizie guvernamentalã au fost donate Episcopiei Caransebeșului trei blocuri în apropiere s-a amenajat o Capelã în care se sãvârșesc Sfintele Slujbe.
Capela ziditã din piatrã are plan arhitectonic de navã.
Pânã în anul 2000 nu exista un locaș de cult ortodox slujbele fiind sãvârșite în capela romano-catolicã.
În anul 2001 au venit aici primii viețuitori care împreunã cu Pãrintele Sorin Toma parohul din Rusca Montanã responsabil cu administrarea așezãmântului au început lucrãrile de restaurare și amenajare.
"Adu-Ți aminte Doamne de cei ce aduc daruri și fac bine în Sfintele Tale Biserici ...și trimite peste noi toți milele tale cele bogate".
Pânã în anul 1989 în aceste blocuri locuiau minerii și familiile lor care lucraserã la mina din localitate și la cariera de marmurã.
Așa s-a ivit gândul de a se înființa un Centru cultural și spiritual pentru tineri .
Educația religios-moralã și culturalã își are rolul ei în pregãtirea acestei generații în duhul autentic al valorilor religioase și culturale ale poporului și ale ortodoxiei cu atât mai mult cu cât astãzi suntem luați cu asalt de curente și concepții religioase și culturale strãine.
Este o muncã grea care cere mult efort și oameni cu vocație pentru lucrul acesta.
Prin decizie guvernamentalã au fost donate Episcopiei Caransebeșului trei blocuri în apropiere s-a amenajat o Capelã în care se sãvârșesc Sfintele Slujbe.
Capela ziditã din piatrã are plan arhitectonic de navã.
Pânã în anul 2000 nu exista un locaș de cult ortodox slujbele fiind sãvârșite în capela romano-catolicã.
În anul 2001 au venit aici primii viețuitori care împreunã cu Pãrintele Sorin Toma parohul din Rusca Montanã responsabil cu administrarea așezãmântului au început lucrãrile de restaurare și amenajare.
"Adu-Ți aminte Doamne de cei ce aduc daruri și fac bine în Sfintele Tale Biserici ...și trimite peste noi toți milele tale cele bogate".
duminică, 2 aprilie 2017
Teius -o alta manastire importanta a tarii noastre
Fiecare loc in lume isi are taina si istoria lui pe care Bunul Dumnezeu o randuieste dupa puterea si intelepciunea sa .
Despre existenta unui asezamant monahal in apropierea Caransebesului nu avem nici o marturie scrisa .
Exista insa o traditie pastrata din generatie in generatie in legatura cu o cruce numita "Crucea verde " si un izvor de apa numit "Izvorul calugarului "ceea ce vrea sa spuna ca vreodata prin aceasta zona s-a nevoit vreun Cuvios pustnic sau Calugar .
Faptul ca in cetatea Caransebesului inca din secolul al XIV-al XV-lea este atestata documentar existenta unui centru Episcopal vine sa intareasca parerea ca trebuiau sa existe si asezaminte monahale nu mari ca cele din Moldova deoarece istoria Banatului a fost vitrega in ceea ce priveste soarta Bisericii si a romanilor .
Sa ne gandim la faptul ca in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea din porunca imparatesei Maria Tereza au fost distruse numeroase asezaminte monahale din Transilvania si Banat .
Numai asa ne putem explica ca pana in vremurile noastre zona Banatului era foarte saraca in ceea ce priveste viata monahala .
Istoria asezamantului monahal din Teiusul Caransebesului incepe o data cu aprobarea data de Consiliul Eparhial si Adunarea Eparhiala din toamna anului 1998 fiind numit egumen Prea Cuviosul Parinte Iustinian Tibil absolvent al Facultatii de Teologie din Arad originar din partile Maramuresului.
Dorind sa construiasca o manastire parintele Iustinian a luat legatura cu Parintele Rusalin Simeria si fiul sau Petru din Caransebes care au donat un hectar de pamant pentru noul asezamant .
La putin timp familia Ioana si Mihai Tomescu au donat inca un hectar .
In luna lui ianuarie 1999 parintele Iustinian impreuna cu Prea Sfintitul Doctor Laurentiu Streza Episcopul Caransebesului au mers la fata locului pentru a vedea terenul si a stabili locul unde sa fie ridicat viitorul asezamant monahal .
Locul era inconjurat de paduri de tei si gandul -spune parintele Iustinian ne-a dus la vremea cand acestia erau infloriti .
Numai ca indata si-au venit la realitate :terenul era pustiu plin de spini si de buruieni uscate .
Nu s-a descurajat si la indemnul Prea Sfintitului Laurentiu parintele Iustinian s-a angajat trup si suflet la intruparea gandului sau hotarandu-se ca noua asezare monahala sa fie pusa sub purtarea de grija a Maicii Domnului decizandu-se ca hramul Schitului sa fie pus sub ocrotirea Maicii Domnului praznuirea hramului facandu-se la 15 august cand sarbatorim Adormirea Maicii Domnului .
Despre existenta unui asezamant monahal in apropierea Caransebesului nu avem nici o marturie scrisa .
Exista insa o traditie pastrata din generatie in generatie in legatura cu o cruce numita "Crucea verde " si un izvor de apa numit "Izvorul calugarului "ceea ce vrea sa spuna ca vreodata prin aceasta zona s-a nevoit vreun Cuvios pustnic sau Calugar .
Faptul ca in cetatea Caransebesului inca din secolul al XIV-al XV-lea este atestata documentar existenta unui centru Episcopal vine sa intareasca parerea ca trebuiau sa existe si asezaminte monahale nu mari ca cele din Moldova deoarece istoria Banatului a fost vitrega in ceea ce priveste soarta Bisericii si a romanilor .
Sa ne gandim la faptul ca in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea din porunca imparatesei Maria Tereza au fost distruse numeroase asezaminte monahale din Transilvania si Banat .
Numai asa ne putem explica ca pana in vremurile noastre zona Banatului era foarte saraca in ceea ce priveste viata monahala .
Istoria asezamantului monahal din Teiusul Caransebesului incepe o data cu aprobarea data de Consiliul Eparhial si Adunarea Eparhiala din toamna anului 1998 fiind numit egumen Prea Cuviosul Parinte Iustinian Tibil absolvent al Facultatii de Teologie din Arad originar din partile Maramuresului.
Dorind sa construiasca o manastire parintele Iustinian a luat legatura cu Parintele Rusalin Simeria si fiul sau Petru din Caransebes care au donat un hectar de pamant pentru noul asezamant .
La putin timp familia Ioana si Mihai Tomescu au donat inca un hectar .
In luna lui ianuarie 1999 parintele Iustinian impreuna cu Prea Sfintitul Doctor Laurentiu Streza Episcopul Caransebesului au mers la fata locului pentru a vedea terenul si a stabili locul unde sa fie ridicat viitorul asezamant monahal .
Locul era inconjurat de paduri de tei si gandul -spune parintele Iustinian ne-a dus la vremea cand acestia erau infloriti .
Numai ca indata si-au venit la realitate :terenul era pustiu plin de spini si de buruieni uscate .
Nu s-a descurajat si la indemnul Prea Sfintitului Laurentiu parintele Iustinian s-a angajat trup si suflet la intruparea gandului sau hotarandu-se ca noua asezare monahala sa fie pusa sub purtarea de grija a Maicii Domnului decizandu-se ca hramul Schitului sa fie pus sub ocrotirea Maicii Domnului praznuirea hramului facandu-se la 15 august cand sarbatorim Adormirea Maicii Domnului .
sâmbătă, 1 aprilie 2017
Piatra Fantanele -o alta manastire importanta a tarii noastre
Manastirea Piatra Fantanele este o manastire din Romania situata in comuna Piatra Fantanele judetul Bistrita-Nasaud .
Manastirea este situata in Pasul Tihuta locul in care Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud a inaltat in 2010 o cruce de 31 de metri cea mai inalta din tara pentru care s-au cheltuit aproximativ 30.000 de euro .
Crucea are o inaltime de 31 de metri dintre care 25 de metri structura metalica si sase metri platforma de beton .
Ea este vizibila si pe timpul noptii datorita sistemului de iluminat cu leduri .
Manastirea este situata in Pasul Tihuta locul in care Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud a inaltat in 2010 o cruce de 31 de metri cea mai inalta din tara pentru care s-au cheltuit aproximativ 30.000 de euro .
Crucea are o inaltime de 31 de metri dintre care 25 de metri structura metalica si sase metri platforma de beton .
Ea este vizibila si pe timpul noptii datorita sistemului de iluminat cu leduri .
Abonați-vă la:
Postări (Atom)