Mãnãstirea Cornetu este un monument impresionant de arhitecturã româneascã aflat pe Valea Oltului în satul Cãlinești la poalele muntelui Cornetu.
La aceasta se ajunge urmând drumul din Râmnicu Vâlcea spre Sibiu dupã o distanțã de 50 de kilometri.
Mãnãstirea de pe malul drept al Oltului dateazã din secolul al XVII-lea fiind o ctitorie a marelui vornic Mareș Bãjescu mare feudal și apropiat al Cantacuzinilor și al soției sale Maria.
Alegerea locului s-a fãcut cu atenție cãci pe de o parte era apropiat de pãmânturile sale iar pe de altã parte datoritã poziției sale era ferit din calea ochilor privitorilor.
Conform pisaniei originale sculptatã în piatrã de Albești aratã ca datã a terminãrii lucrãrilor ziua de 29 august 1666 în timpul domniei lui Radu Leon.
Autorul pisaniei este un anume popa Stan din Bãjesti cel care semneazã și pisania mãnãstirii Aninoasa peste 11 ani.
Daniile acesteia au urmat imediat chiar înainte de a se fi terminat lucrul la Bisericã.
Astfel Mareș Bãjescu printr-un act din 15 martie 1666 va înzestra Schitul cu satul Copãceni și munții Sașa și Cornetu precum și ocini în mai multe sate.
Biserica mãnãstirii este încadratã într-un pãtrat de piatrã ce cuprinde anexele și chiliile.
Colțurile complexului prezintã turnuri și un foișor.
Biserica aflatã în centru își pãstreazã încã forma originalã.
Biserica este înaltã cu ziduri foarte groase din piatrã.
Interiorul este compartimentat în altar naos și pronaos.
Are douã turle una pe naos și a doua pe pronaos.
Zidurile exterioare au alternanțã de tencuialã și cãrãmidã aparentã.
De jur împrejur se aflã un brâu înflorat prin vopsele.
Arhitectura Bisericii este una obișnuitã prezentând un plan trilobat cu un turn-clopotnițã cu opt laturi pe pronaos și turla Pantocratorului cu zece laturi pe care sunt situate ferestre mici.
Zidul este din cãrãmidã așezatã orizontal.
Cornisa este realizatã din cãrãmidã aparentã dispusã în formã de dinți de fierãstrãu.
Soclul este proeminent fiind realizat din bolovani de munte delimitați de cãrãmizi.
Arhitectura interiorului este una reprezentativã pentru Bisericile tradiționale având un zid între naos și pronaos .
Pictura muralã din naos este realizatã în tehnica fresco în secolul al XVIII-lea iar cea din pronaos este din secolul al XIX-lea.
Din nefericire nu se mai pãstreazã nimic din pictura originalã.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu