Sfântul Ierarh Leontie de la Rãdãuți a fost un cãlugãr râvnitor și episcop de Rãdãuți din secolele XIV-XV (14-15) .
Este prãznuit de Bisericã în ziua de 1 iulie .
Sfântul Leontie s-a nãscut în secolul al XIV-lea (14-lea) în orașul Rãdãuți din pãrinți binecredincioși care i-au dat o educație creștinã .
El iubea de mic slujbele și rânduielile Bisericești precum și rugãciunea .
În anii 1359-1365 când Bogdan I primul domnitor al Moldovei întemeiazã la Rãdãuți Mãnãstirea Bogdana cu hramul "Sfântul Nicolae " Leontie intrã în viața cãlugãreascã în aceastã mãnãstire .
Aici a fost tuns în monahism primind numele de Lavrentie .
Mai târziu primește binecuvântarea de a se retrage în sihãstrie în codrii Rãdãuților pe valea Putnei unde se nevoiau mulți cãlugãri îmbunãtãțiți care l-au povãțuit pe Lavrentie spre înaintarea în viața duhovniceascã .
Dupã o vreme în jurul chiliei cuviosului încep sã se strângã din ce în ce mai mulți ucenici care îi cer lui Lavrentie sã îi cãlãuzeascã în viața duhovniceascã ca egumen al obștii în creștere .
Cuviosul Lavrentie întemeiazã atunci un schit -"Schitul Laura "(Lavra) sau care avea sã fie cunoscut și drept "Schitul lui Lavrentie " prima sihãstrie cunoscutã din nordul Moldovei .
Construiește o micã Bisericã din lemn într-o poianã în jurul cãreia avea sã se închege noul schit .
Potrivit tradiției la acest schit avea sã se retragã mai târziu și Sfântul Daniil Sihastrul sub povãțuirea egumenului Lavrentie .
Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) întemeiazã în anul 1402 Episcopia Rãdãuților astfel cã Biserica mãnãstirii Bogdana devine Catedralã Episcopalã .
Faima cuviosului Lavrentie se rãspândise pe-atunci în Moldova astfel cã domnitorul împreunã cu clerul și cu Mitropolitul Sucevei îl aleg sã urce pe tronul nou-înființatei episcopii .
Cuviosul Lavrentie deși nu își dorea aceasta primește hotãrârea și îl lasã în locul sãu ca egumen al schitului Laura pe cuviosul Daniil Sihastrul ucenicul sãu .
Ca Episcop al Rãdãuților Lavrentie a rãmas un om al rugãciunii și dragostei de aproapele fãcând milostenie și împãrțind sfaturi și cuvinte de mângâiere tuturor .
Când ajuns la bãtrânețe n-a mai putut face fațã îndatoririlor episcopale s-a retras din scaun și s-a retras la schitul pe care îl întemeiase nevoindu-se mai departe în pustnicie .
Pentru râvna sa duhovniceascã Cuviosul Lavrentie a ajuns la mãsura desãvârșirii fiind binecuvântat și cu darul înainte-vederii și al vindecãrilor .
Cunoscându-și mai dinainte vremea sfârșitului sãu Cuviosul Lavrentie a cerut sã fie tuns în marele și îngerescul chip al schimniciei primind numele de Schimonahul Leontie .
Chemându-i la el apoi pe toți frații și ucenicii și-a luat rãmas-bun de la obște apoi si-a dat cu pace sufletul în mâinile Domnului .
A fost înmormântat de ucenicii sãi în Biserica de lemn a Schitului ctitoria sa .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu