Mãnãstirea Stãnești aflatã în comuna Lungești la micã distanțã de Mãnãstirea Mamu face parte din salba de locașuri monahale din partea sudicã a județului Vâlcea.
Biserica vechiului Schit Stãnești este închinatã Adormirii Maicii Domnului.
Pe locul actualei Biserici s-a aflat o alta mult mai veche numitã Cornet.
Vechea Bisericã din lemn a fost ridicatã de "Banul Mogos"și de fiul sãu "spãtarul Mogos Armaș".
Acest lucru reiese și dintr-o veche pisanie scrisã în anul 1536 în limba slavonã cu pensula.
Se crede cã Biserica din Stãnești a fost o simplã capelã într-o curte boiereascã bine fortificatã.
În anul 1537 logofãtul Giura și soția lui jupânița Vilaia care au moștenit vechea Bisericã au construit pe locul ei o alta din cãrãmidã în formã de cruce.
Biserica a fost terminatã de pictat in ziua de 28 octombrie 1536.
Noul ctitor era "fiul lui Dimitrie Pozob și al Zorzei care a devenit apoi soția lui Harvat" mare logofãt.
La rândul ei Vilaia era fiica spãtarului Mogoș.
Noii ctitori aveau patru copii :banul Preda care este înmormântat în Bisericã Harvat Mogoș și Maria.
Spațiile interioare ale noii Biserici sunt despãrțite de ziduri pe naos poartã o turlã deosebitã iar pereții exteriori îi are acoperiți cu cãrãmidã aparentã.
Se crede cã la aceastã Bisericã au lucrat niște meșteri din Valea Moravei.
În jurul anului 1557 cand Boierii Buzești au început sã zideascã și sã refacã numeroase locașuri creștine în Oltenia ei au luat în grijã și Schitul Stãnești .
Ctitorii acestei Biserici neavând moștenitori dreptul la stãpânire asupra moșiei îl dobândește boierul Stroe Buzescu urmașul lui Giura prin mama sa Maria.
În anul 1586 Biserica apare amintitã într-un act de danie al fraților Stroe Preda și Radu Buzescu împreunã cu postelnicul Stanila.
Ei au adãugat vechii Biserici un pridvor larg închis pe toate laturile.
Pridvorul îmbrãțișeazã pronaosul ajungând pânã la absidele naosului prin doua șiruri de coloane.
Tot acum se vor ridica chiliile monahale.
In vremea lui Stroe Buzescu Biserica a fost înzestratã cu moșii întinse dar dupa moartea acestuia petrecutã în ziua de 19 mai 1615 Maria Bãneasa și Radu Postelnicu fiii clucerului
Radu Buzescu închinã Mãnãstirea Stãnești cãtre Patriarhia de Alexandria prin Patriarhul Chiril Lucaris.
Dupã câțiva ani timp în care Patriarhia a arendat toate moșiile prin intervenția doamnei Sima Buzescu soția lui Stroe mPãnãstirea trece sub conducerea Patriarhului Gherasim iar în cele din urmã sub administrația "Sagarcii din Dolj".
În aceastã mãnãstire a fost înmormântat în tainã cãpitanul Stroe Buzescu unul dintre oamenii de seamã ai Voievodului Mihai Viteazul.
Pe piatra de mormânt sunt gravate scene din lupta dusã cu tãtarul și o interesantã inscripție tradusã de profesorii Chirea și Bãlan.
Piatra sa de mormânt a fost descrisã de arhitectul Ion Traianescu la începutul secolului al XX-lea.
În pridvor a fost înmormântat jupânul Dumitru Ban iar în pronaos au fost înmormântați Sima soția lui Stroe Buzescu la începutul secolului al XVII-lea Preda Postelnicu fiul ctitorilor picturii Giura Logofãtul și Vilaia.
În naos mai existã un mormânt datând din secolul al XVI-lea pe care marele istoric Nicolae Iorga nu a mai putut citi decât :"Monahia va..."
În anul 1900 Biserica mãnãstirii Stãnești funcționa ca filie a Parohiei Lungești .
În anul 1937 credincioșii din localitate și preotul Paroh Dumitru Popescu au restaurat amplu locașul de cult iar mulțumitã lor locașul poate fi vãzut astãzi într-o stare foarte buna.
În vechea Bisericã a Mãnãstirii Stãnești nu se aflã obiecte liturgice din metale prețioase dar se gãsesc obiecte cu valoare istoricã și documentarã așa cum sunt cele douã icoane care dateazã din anul 1558 și Evanghelia scrisã cu litere chirilice pe hârtia vremii legatã în lemn și piele maro care dateazã din anul 1723.
Picturile în frescã de la Stãnești originale au o valoare istoricã deosebitã întrucât sunt considerate printre cele mai vechi picturi de ansamblu din Țara Româneascã.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu