Mãnãstirea Bezdin una dintre puținele mãnãstiri ortodoxe sârbe din România ce se mai pãstreazã încã este situatã la 36 de kilometri distanțã vest de Arad.
Mãnãstirea este înființatã în anul 1539 și poartã hramul Adormirea Maicii Domnului prãznuit la data de 28 august -stil nou.
La mãnãstirea Bezdin se ajunge mergând pe șoseaua Arad-Periam pe un drum care se ramificã spre dreapta la intrarea în satul Munar drum care duce spre pãdurea de pe malul Mureșului.
La 5 kilometri distanțã de satul Munar se aflã Sfânta Mãnãstire Bezdin.
La începuturile acesteia Mãnãstirea Bezdin era ascunsã în pãdurea deasã și falnicã ce o înconjura astãzi pãdurea retrãgându-se înspre Mureș ocupând doar spațiul dintre digul de apãrare din spatele mãnãstirii și malul Mureșului.
Numele mãnãstirii vine de la pârâul Bezdin care formeazã o serie de mlaștini cu mult stufãriș în partea ei vesticã creând totodatã un peisaj deosebit de pitoresc.
Construirea Sfintei Mãnãstiri Bezdin s-a început în anul 1539 prin râvna lui Iovan Iaksici din Nãdlac care a și viețuit ulterior aici.
Se întâmpla pe vremea Arhimandritului Ioasaf Milutinovici iar construcția s-a sãvârșit cu ajutorul fraților și credincioșilor.
Aceastã informație este consemnatã pe o filã de Psaltire (aflatã acum la Varset) de cãtre Leontie Bogojevici -ieromonahul.
Mãnãstirea a fost incendiatã de turci în timpul ocupației otomane a Banatului dar n-a fost pãrãsitã de cãlugãri care au ridicat o Bisericã de lemn în care au slujit pânã la construirea celei de acum.
Biserica de cãrãmidã s-a construit dupã anul 1690 în stil bizantin în formã de treflã cu trei abside.
Existența mãnãstirii Bezdin a însemnat un moment important în istoria comunitãții sârbești din aceastã provincie a Imperiului Austro-Ungar în jurul Sfântului lãcaș menținându-se vie credința și coeziunea de frãțietate a acestei etnii.
Dupã anul 1740 urmeazã o perioadã de dezvoltare a mãnãstirii pe timpul egumenului Teodosie Veselinovici care vine aici de la Mãnãstirea Vincia din Serbia împreunã cu obștea de unde au fugit prigoniți de turci.
Printre multele obiecte de cult deosebit de valoroase au adus și Icoana fãcãtoare de Minuni a Maicii Domnului de proveniențã de la Muntele Athos.
În anul 1753 cunoscutul pictor arãdean Ștefan Tenetchi picteazã iconostasul Bisericii .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu