Mãnãstirea Capriana este una dintre cele mai vechi mãnãstiri din Moldova fiind întemeiatã în anul 1429 și așezatã într-o zonã pitoreascã la o distanțã de 40 de kilometri fațã de orașul Chișinãu .
Mãnãstirea a fost folositã mult timp drept reședințã de cãtre Mitropolitul Moldovei iar între domnitorii care au ctitorit-o se numãrã și domnitorul Ștefan cel Mare.
În perioada imediat urmãtoare întemeierii țãrii Moldovei (1359) documentele istorice atestã existența unei mãnãstiri cu hramul "Adormirea Maicii Domnului " în codrii Lãpușnei.
Acest așezãmânt îl vom gãsi menționat și în secolul urmãtor sub denumirea de "Mãnãstirea lui Ciprian" sau "Mãnãstirea Capriana".
Domnitorul Alexandru cel Bun într-un document din 10 februarie 1429 menționeazã cã mãnãstirea a fost ctitoritã de câțiva țãrani și boieri din satul Mereni.
În fruntea acestora se gãsea fratele egumenului Ciprian din mãnãstirea mai sus menționatã.
În perioada 1420-1429 o serie de documente menționeazã Poiana lui Ciprian dând și o serie de detalii legate de așezãmânt :în mãnãstire trãiau în jur de 40-50 de cãlugãri și frați incinta fiind alcãtuitã din :o Bisericã mai multe chilii egumenie și arhandarie (toate din lemn).
Mãnãstirea Capriana va deveni mãnãstire domneascã în anul 1429 când Alexandru cel Bun cãsãtorindu-se cu fiica unuia dintre grupul de ctitori locali va rândui prin decret domnesc noul statut al Caprianei -mai multe privilegii.
Prima jumãtate a secolului al XVII-lea a fost un timp greu pentru mãnãstire cãzând din motive necunoscute în ruinã.
Starea precarã în care ajunsese Capriana îl determinã pe Petru Rareș în a doua sa domnie sã o refacã între anii 1542-1545 fapt consemnat în cronica lui Grigore Ureche.
Mãnãstirea Capriana a fost una dintre mãnãstirile închinate Sfântului Munte și anume mãnãstirii Zografu.
În anul 1698 Alexandru cel Bun este pictat ca ctitor al mãnãstirii din Lãpușna.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu