Istoricii afirmã cã prima Bisericã a mãnãstirii Cheia a fost ridicatã la 1770.
Se presupune cã acea Bisericã a fost din lemn și avea hramul Sfântul Nicolae.
Pãrintele Ioanichie Bãlan menționeazã cã anumiți cãlugãri din Sihãstria Vãleni au întemeiat Sihãstria Teleajen cunoscutã și sub numele de "Cheia Teleajenului" cu hramul Sfântul Nicolae.
Aici se nevoiau și cãlugãri ardeleni care treceau în Țara Româneascã prin pasul Bratocea din cauza persecuțiilor religioase.
Dupã șapte ani aceastã Bisericã a fost distrusã de turci.
Inițiativa pentru a doua ctitorie aparține Starețului Atanasie primul Stareț cunoscut dupã nume al Cheii .
A fost ridicatã la poalele Muntelui Roșu și purta hramul Adormirea Maicii Domnului .
La data construirii celei de a doua Biserici și în anii urmãtori chinovia de la Cheia era sãracã.
De aceea cãlugãrii și-au îndreptat gândul cãtre domnul țãrii din acea vreme.
Un hrisov din 14 decembrie 1792 al lui Mihail Șuțu arãta cã "dând numiții cãlugãrași rugãciunea domniei mele " s-a gãsit "cã cererea lor este cu cale spre a se putea hãlãdui la acel loc de piatrã " de aceea li s-a acordat mila domneascã "sã aibã a ținea lude cinci ca sã-i aibã de ajutor la cele trebuincioase schitului și pentru hrana lor."
Alexandru Ipsilant constatã în anul 1797 cã cei 19 cãlugãrași sihaștri trãiau greu cu mila acordatã de Mihai Șuțu deoarece schitul se afla "în loc pustiu și între piietri unde nici roduri ale pãmântului de hranã omeneascã nu se pot face " și pentru cã schitul nu avea pe atunci "nici moșiie nici viie nici aitcevași nimicu cu vreun venit " de aceea le-a hãrãzit o milã mai mare :"zece lude oameni streini ca sã le poslușeascã " și "a lua pã fiecare an din vama Vãlenilor (de Munte) câte talere cincizeci ca sã fie schitului de întãrire și pãrinților cãlugãri de hranã și chivernisealã " .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu